Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Nichita Stănescu despre trecut

Nichita Stănescu

Amintirea întâmplărilor mele vine din viitor, nu din trecut.

citat celebru din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Prima literă a oricărui cuvânt se află în trecut, ultima literă - de asemeni; numai trupul cuvântului e în prezent.

citat celebru din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Semn 5

Ca și cum ai vedea munții plângând,
ca și cum ai ceti în deșerturi un gând
ca și cum ai fi mort și totuși alergând,
ca și când ieri ar fi în curând,

astfel stau palid și trist, fumegând.

poezie celebră de din Noduri și semne (Requiem la moartea tatălui meu) (1982)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Semn 5

Ca și cum ai vedea munții plângând,
ca și cum ai ceti în deșerturi un gând,
ca și cum ai fi mort și totuși alergând,
ca și cum ieri ar fi în curând,

astfel stau palid și trist, fumegând.

poezie celebră de din Noduri și semne (1982)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Autobiografie la Belgrad

I

Geometria e liniștea
întâmplării!

II

Când caii dorm,
călăreții sunt morți!

III

Ieri gura mea sângera.
Azi sânge
ează cuvintele mele!

IV

Nu cântecul privighetorii,
ci înțelesul cântecului ei!

[...] Citește tot

poezie celebră de din Opere impersonale
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

A inventa o floare

II

Vai, înțelesul este mai iute decât timpul înțelesului.
Și nici nu există înțeles ci numai
înțelegere.

Vai, înțelesul prea iute pentru trupul nostru, vorbind o altă limba
Și groază de-a fi primii, de-a fi singurii,
de a ne inventa mereu
în trecutul surâzând aidoma buzelor,
dezvelind dintîi albi ai prezentului
sălbatic.

...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Aerul

Frunzele mă atrag spre ele violent,
copacii negri din toamnă,
sub ochiul lunii lent
refuzând să adoarmă.

Aud un ceas bătând în turn
ore în trecutul îndepărtat,
când frigul selenar, nocturn
îngheață-n aer, suspendat.

Și brusc trecutu-mi pare viitor
și urc spre secole latine
și-aud un ding, un dang sonor
al frunzelor foșnind prin mine.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Curentare

Te-am văzut, tu m-ai văzut, noi ne-am văzut.
Să-mi fi fost brățară nervul,
nor de iarbă și păscut,
să îmi fi zărit ieri evul...

Dintre zări mă preling
Doamne, stelelor piezișe
Iartă-mă, m-aprind, mă sting
Cu Isuși pe cruci crucișe.

Vede ochiul meu doar stânga.
Dreapta vede verde Doamne.
Lîngă tine, lîngă lînga
arme sunt și numai arme.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Facerea

Eram atât de trist și atât de fericit
încât strângându-te în brațe
tot timpul îmi părea
că are câtuși de aer.
El a trecut pe lîngă mine și mi-a zis:
-Ce-mi dai ca să le tai?
-Nu-ți dau nimic, i-am zis
nu vreau să mi le taie
cătușele de aer.
El a plecat
cu ochii scoși de sub sprînceană a mirare
eu am rămas acolo
în încătușare.
Ce țară, Doamne, pentru un copil!

poezie celebră de din volumul: Iarna de la sfârșitul lumii
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

La poarta

Vaselica din Socoli
Suferă de șapte boli;
una-n suflet, trei în ea;
și-alte trei la bidinea,
c-a făcut amor pe bani
cu lichele și golani.
Blestemat să-i fie patul,
c-a bolnavit tot satul.
Mi-a zis Leana lu' Matei
c-a văzut-o-n calea ei
ieri, și că era bătută -
ochii-n lapte de cucută,
sânii revărsați pe pântec
de rușine, lung și trist -
c-a avut-o însuși Crist.

poezie celebră de (1955)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

La poarta

Vaselica din Socoli
Suferă de șapte boli;
una-n suflet, trei în ea;
și-alte trei la bidinea,
c-a făcut amor pe bani
cu lichele și golani.
Blestemat s-ai fie patul,
c-a bolnavit tot satul.
Mi-a zis Leana lu' Matei
c-a văzut-o-n calea ei
ieri, și că era bătută -
ochii-n lapte de cucută,
sânii revărsați pe pintec
de rușine, lung și trist -
c-a avut-o însuși Crist.

poezie celebră de din Argotice (ianuarie 1955)
Adăugat de Roxxy306Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Construcție

Eu sunt un mare Dom care dorm.
Eu sunt o mare stea care A.
Degeaba curgeți voi, le-am spus
celor care curgeau,
Degeaba ați fost, le-am spus celor
care erau.

Nu există un viitor al trecutului.
Nu se poate spune ce ar fi fost
dacă ar fi fost.
Singurul lucru din viitor
nu există încă.

Și tot n-am să fiu iubit
pentru că lașitatea
este zidul cel falnic și de granit.

- Dar tu, dar tu ce faci?
zise Îngerul...
- Ce să fac,

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Parcă dormim și visăm

Parcă dormim și visăm, îmi spuse ea,
și eu am crezut-o, pentru că devenea
mai grea sau mai ușoară după voie
asemenea păsărilor în zbor.

Alergam în sus pe scările de beton
și ea ridica din îmbrățișarea mea
doi ochi lucioși, argintii,
spre un cer inventat chiar atunci.

Privirea ei topea zidurile,
îmi rănea obrajii din care
sângele-mi izbucnea spre trecut
nedureros, în cascadă.

Parcă dormim și visăm, îmi spuse ea.
Alergam în sus. Scara de beton
se sfârșise demult. Și clădirea.
Trecuserăm și de viitor. Cuvintele
rămăseseră în urmă. Și poate nici noi

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Imbratisarea

Cand ne-am zarit, aerul dintre noi
si-a aruncat dintr-o data
imaginea copacilor, indiferenti si goi,
pe care-o lasa sa-l strabata.

Oh, ne-am azvarlit, strigandu-ne pe nume,
unul spre celalalt, si-atat de iute,
ca timpul se turti-ntre piepturile noastre
si ora, lovita, se sparse-n minute.

As fi vrut sa te pastrez in brate
asa cum tin trupul copilariei,in trecut,
cu mortile-i nerepetate.
Si sa te-mbratisez cu costele-as fi vrut.

poezie celebră de
Adăugat de Enache AndreiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Euridice

Aerul se mai emoționa încă
în jurul tău,
tulburând vederea orelor acele,
când înnoptarea venea alunecând
pe roata inimii mele.

Și glasul ți se rupea sub sărutul
pe care ți-l da ne-nceput începutul.
Facle și torțe și flăcări și focuri
ți se-aprindeau în ochi, cerându-se stinse
de norul feții mele, plumburiu și greu
trecând pe chipul tău, ca-n piscurile ninse.

Îți mai țineam brațul încă
viața ta de viața mea lipită,
risipa dragostei nerisipită,
secunda înnodată de clipită.

Pași, râsete, povești silabice, istorii,
destăinuiri, speranțe - voi

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Cântec (9)

Vinule, de ce esti trist?
Ea, acum, poate ca cere
Frunzelor ingenunchere
Troitei din somn, pe Crist

Uite, lavita de ieri
noduroasa si nebuna,
asternuta-i doar cu luna
cu bardace... cu taceri...

Fierul plugului, olog,
Poate chiar in noaptea asta
dezveli, din lut, o teasta
si-un corn viu de inorog

Poate ea a tresarit
cine stie? cui ii pasa?
... s-a visat in somn mireasa
si-a crezut ca a murit

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Desi

Desi inima mea este
ascunsa intre coaste,
sa vezi tu ce poveste:
mi-e foarte dor de tine.
Desi schiopat putin
si ma doare,
oh, de la o vreme ma doare
creanga cea groasa si cea mare
de care s-a spanzurat altul,
sa vezi si tu ce poveste,
oh, ce poveste:
mi-e foarte dor de tine.
Cred ca a trecut timpul,
cred ca a apus luna,
pe camp au iesit la intuneric
soarecele de camp si inorogul feeric,-
sa vezi si tu ce poveste:
mi-e foarte dor de tine.
Desi ai inima inlauntrul tau,
si ascunsa sub coasta,

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Enache AndreiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

A se fi

Mie mi se poate da numai
ceea ce pot uita.

Sunt chinuit de zei
pentru că ei nu-mi încredințează
propria-mi suferință, - ci
lipsa ei, cunoscând că am avut-o,
adică.

Uitarea ei, neaducerea chiriașă
de aminte
a locurilor
și a timpurilor frumoase
din mine și de pe mine...
Sunt apăsat de amintirea
faptului că am uitat!

Mâine mi se va spune:
ieri ai omorât un zeu!
Voi fi, da, ghilotinat

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Nichita Stănescu despre trecut, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info