De ziua inimii
La anii ce mereu se-adună
S-a liniștit inima mea,
O las să umble de nebună,
Nu mi-o mai fură nimenea.
epigramă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bine-ai venit, stimată Doamnă,
Cu gând și inimă curată,
Îți mulțumesc, iubită Toamnă,
Pentru recolta cea bogată.
catren de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inimii i-am dat de toate,
Nu i-a fost așa ușor,
Acum cere, de se poate,
Să îi dau un ajutor.
catren de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunicule, să nu plângi!
Au venit ca să-și revadă
În concediu, astă vară,
Copilul rămas în grijă
La bunicul de la țară.
Bătrânul s-a-îmbolnăvit,
Respiră din greu, strănută,
S-a forțat când a tușit
Și s-a murdărit de spută.
Părinții nu s-au grăbit,
Parc-au amuțit în glas,
S-au sucit, s-au învârtit,
Au strâmbat ușor din nas.
Copilul sări îndată
Cu privirea blândă, tristă,
Îi mângâie fruntea toată
Și îl șterge c-o batistă:
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie de vară
În ploaia de vară trosnesc mugurii iernii,
Petale de gheață albesc pământul
Rănindu-i inima fierbinte.
Iarna-și înfige colții în trupul verii
Sfâșâindu-i veșmântul dantelat
Cu albastrul cerului, cu verdele câmpului
Cu freamătul pădurii și triluri de păsări.
Din pământul lovit curge sânge,
Rănile i se închid cu greu,
Suferințele nu trec așa ușor,
Nimic nu e la rostul lor,
Și se-ntreabă de unde vin
Și cât vor să mai stea peste noi
În plină vară mugurii iernii.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul mării
Mi-e dor de tine iar, mare albastră,
De țărmul ce-ți îmbrățișează valul,
Steluțe să așterni în calea noastră,
Aș vrea să te revăd călcându-ți malul.
Luna cu strălucirea ei măiastră
Se-nalță și ridică nopții voalul,
Mi-e dor de tine iar, mare albastră,
De țărmul ce-ți îmbrățișează valul.
Tandră, aduci iubirii ritualul,
Ușor deschizi a inimii fereastră,
Tu faci să râdă florile în glastră,
Azurul tău deschide-n larg regalul,
Mi-e dor de tine iar, mare albastră.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la inimă, dar cu o relevanță mică.
Floare de bujor
Râde-nflăcărat bujorul,
Ard iubirile nestinse,
În petalele încinse
Liniștit pâlpâie dorul.
Cu aripile destinse
Fluturii își opresc zborul,
Râde-nflăcărat bujorul,
Ard iubirile nestinse.
Fetele de dor cuprinse
Inimii deschid zăvorul,
Înfocat li-i obrăjorul,
În iubirlle aprinse
Râde-nflăcărat bujorul.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Masa Tăcerii
M-a-îndemnat inima
Să deschid
Poarta Sărutului in timp ce
În vârful Coloanei Fără Sfârșit
Cânta un tril de
Pasăre Măiastră!
În jurul meu se lăsă o liniște adâncă
Asemeni Cumințeniei Pământului.
Pe unul din scăunele,
Cu privirea-i de copil,
Cu fruntea-i plină de sudoare,
S-a așezat să-și tragă un pic
Răsuflarea.
O domnișoară, Pogany,
I-a șters fruntea și i-a mângâiat-o!
Să ne trăiești, Brâncuși!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel de Paște
Din ceruri coboară o liniște-adâncă,
Aprinsă credință în noi se revarsă,
Iubirea ne cheamă, ne cere poruncă,
Doar mieii prin țarcuri o lacrimă-și varsă.
Ni-i viața-ncrustată-n a inimii stâncă,
Lină lumină licărește neștearsă,
Din ceruri coboară o liniște-adâncă,
Aprinsă credința în noi se revarsă.
Mirosul de ambră din pulberea arsă
În sfânta Lui criptă mai stăruie încă,
Din ghearele morții viața e-întoarsă,
Speranța învie din lacrima-i stoarsă,
Din ceruri coboară o liniște-adâncă.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mă colinzi, copile!
Ca-n basm neaua se cerne, să mă colinzi, copile,
Deschisă-mi este poarta și-mi ninge la fereastră,
Să-mi cânți urarea veche, s-avem senine zile,
Căldură fie-n suflet și pace-n iarna noastră!
Trece-n vâltoare vremea și anii mei se-adună...
La geam tremură lerul, colinda, plugușorul,
Străbate-n inimi calde chemarea cea străbună,
Străvechi urări apuse încet mi-alină dorul.
Azi rar se mai aude, e amuțit colindul
Strivit încet și sigur de-o talpă nemiloasă,
Păstrăm comoara noastră acum și ani de-a rândul,
Colindă-mă, copile, te-aștept la mine-acasă!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul reginei nopții
Luna spune o poveste pe-o cărare argintie,
Peste florile-ațipite liniștea încet coboară,
S-a gătit regina nopții în rochie sidefie
Și răcoare-aduce vântu-n adierea lui de seară.
În mireasma ei divină, in a serii feerie,
O privighetoare-și cântă dorul de la inimioară,
Luna spune o poveste pe-o cărare argintie,
Peste florile-ațipite liniștea încet coboară.
Cupe albe își deschide zâna nopților de vară,
Singuratică în noapte veghează cu strășnicie,
Stelelor în dans feeric le compune-o simfonie,
Dintr-o cupă-nrourată i se scurge-o lăcrimioară,
Luna spune o poveste pe-o cărare argintie.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Țara mea, iubită mamă ce la suflet ne-ai primit,
Cu drag ne-ai ținut pe brațe și la sân ne-ai ocrotit,
Inima ți-am dăruit-o, ai fost veșnic primitoare,
Astăzi suferi umilită, numeri zilele amare.
Supărată mergi prin lume cu cosița despletită,
Trupul ți l-au sfâșiat și harta ți-a fost ciuntită,
În Unire ne-ai chemat, cu iubirea ta fierbinte
Ai făcut să se jertfească toți eroii din morminte.
Aspru flutură în vânt tristul nostru tricolor,
Ne simțim străini acasă, fără patimi, fără dor,
Vatra noastră strămoșească au dorit-o ruinată,
Să ne-o vindem pe nimica, să ne fie-nstrăinată.
Ți-au plecat feciori de-acasă, de izbeliști, prin străini,
Nu-ți mai calcă iarba verde, calcă pe cărări cu spini,
Praf și pulbere-a rămas din ograda-nfloritoare,
Ai pierdut orice speranță pentru vremuri viitoare.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea, iubită mamă!
Țara mea, iubită mamă, ce la suflet ne-ai primit,
Cu drag ne-ai ținut în brațe și la sân ne-ai ocrotit,
Inima ți-am dăruit-o, ai fost veșnic primitoare,
Astăzi suferi umilită, numeri zilele amare.
Supărată mergi prin lume cu cosița despletită,
Trupul ți l-au sfâșiat și harta ți-a fost ciuntită,
În Unire ne-ai chemat cu iubirea ta fierbinte,
Pentru tine s-au jertfit toți eroii din morminte.
Aspru flutură în vânt tristul nostru tricolor,
Ne simțim străini acasă, fără patimi, fără dor,
Vatra noastră strămoșească au dorit-o ruinată,
Să ne-o vindem pe nimica, să ne fie-nstrăinată.
Ți-au plecat feciori de-acasă, de izbeliști prin străini,
Nu-ți mai calcă iarba verde, calcă pe cărări cu spini,
Praf și pulbere-a rămas din ograda-nfloritoare,
Ai pierdut orice speranță pentru vremuri viitoare.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de părinți
Când am deschis privirea pentru întâia dată
Se-nfiripa iubirea de mamă și de tată,
Se furișase-n suflet plăpândă și curată,
Mi-e dor de tine, mamă, mi-e dor de tine, tată!
Mi-e dor de casa-n care treceam peste necaz,
În cuiul din perete ardea lampa cu gaz,
Se frământase coca să crească în covată,
Mi-e dor de tine, mamă, mi-e dor de tine, tată!
Mi-e dor de curtea-n care ne fascinase jocul,
Mi-ardeau obrajii rumeni, se-mbujorau ca focul,
De geamul casei care-l spărsesem cu o piatră,
Mi-e dor de-o palmă, mamă, mi-e dor de-o palmă, tată.
De frații mei de-acasă îmi este-așa de dor,
Când mama scotea pâinea fierbinte din cuptor
Și-o așeza pe masă la toți să ne-o împartă,
Mi-e dor de tine, mamă, mi-e dor de tine, tată.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Nicolae Matei despre inimă, adresa este: