Gelozie
O, sunt geloasă pe apa pe care-o bei
și pe cuvântul pe care-l spui,
pe răsuflările tale albastre...
Sunt geloasă pe-aceste nedrepte
pauze dintre gurile noastre!
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poezii" de Nina Cassian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Tatuaj
Ce izvor e-ascuns în ochiul tău,
ce izvor stăruitor și rău,
tatuând de sus și până jos
sufletul și brațul meu frumos,
cu albastre ancore și pești
să nu pot uita că mă iubești?!...
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elogiul candorii
Știu să întreb
Despre miei, despre flori.
Odată-ntr-o pădure
Am sărutat un izvor.
Știu ce uimită-i
Culoarea albastră.
Am o grădină
Și o fereastră.
Mai am și o carte
Foarte subțire
În care nu-ncape
Decât o iubire.
Pot să-mi iau locul
Lângă tine, pe stea?
- Da, spuse prințul,
Ești prietena mea.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miracol
Și, înfrumusețat de dragoste,
ai început sa cânți... Alături stam,
privindu-ti buzele sunătoare.
Era un cântec înflorit si pur,
sonorizând lumina din pahare,
tăind suave cercuri în văzduh
si argintându-mi rochia albastră.
Era un cântec foarte cunoscut,
dar nou născut pe buza ta amară,
încât m-a turburat nespus de mult,
poezie de Nina Cassian din volumul: - Cupluri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul care aduce ploaie
Tu ești omul care-aduce ploaie.
Brațele tale îmi curg de-a lungul trupului,
privirea ta îmi clătește gâtul,
gura ta face să-mi crească la șold
o floare umedă, albastră.
Ai rupt inelul de aur
care mă logodise cu seceta,
inelul de aur uscat
gravat cu spin de cenușă.
Neliniștea recoltelor îmi umflă pieptul.
Ciucuri de apă îmi spânzură la vârful degetelor.
Tunete blânde călătoresc prin noi.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dezgheț
Daca m-ai chema, ar zvacni
O mie de pasari in colivii;
O mie de usi s-ar da-n laturi
Si s-ar umple vazduhul de pasari
Si - ca legatura de chei a pamantului -
Ar zangani apele sub mainile vantului
Si s-ar vesti dezghetul pretutindeni!
Izvoarele-ar capata calcaie si pinteni
Si-ar incepe sa calareasca la vale
Pe trunchiuri de copaci, peste pietrele aspre si goale;
Sloiul albastru al singuratatii s-ar sparge in hau -
Tu, dezghetul meu, soarele meu!
poezie de Nina Cassian
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde
Izvorul dragostei, visează unii
țâșnește undeva, în munții Lunii...
Din cine știe ce gheizere-albastre și ploi
bate lumina lui până la noi.
Noi stăm pe Pământ
în seceta noastră,
în săracul nostru veșmânt,
și mumurăm: lumină albastră
mângâie încruntata frunte a noastră,
umple-ne paharul câte puțin
cu străveziul tău vin...
Rugămu-ne ție, izvor răcoros,
picură până la noi, cei de jos...
Dar munții Lunii tac sub omăt.
Cântecul nu li se-ntoarce-ndărăt.
Iar dragostea stă lângă ei întristată
de moarte
că nu o cunosc și o caută atât de departe...
poezie de Nina Cassian din volumul "Spectacol în aer liber - o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la albastru, dar cu o relevanță mică.
În țara lui Mură-n Gură
În țara lui Mură-n Gură,
Totu-mi este pe măsură.
Când mă scol de dimineață,
Nu la șapte, ci la zece,
Vine-o tavă cu dulceață
Și-un pahar cu apă rece.
Și dulceața zice: ia-mă!
Și paharul zice: bea-mă!
Ia-mă! Bea-mă!
Ușor de zis!
Însă gura s-o deschizi,
Nu-i deloc așa ușor!
- Ajutor! Ajutor!
Lingurița, grijulie,
Îmi deschide gura mie.
Ei, așa mai merge, zic,
Dacă mă ajuți un pic!
Dar e timpul să fac baie!
[...] Citește tot
poezie satirică de Nina Cassian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Nina Cassian despre albastru, adresa este: