Vis
Am visat azi-noapte sărutări,
Câmpuri de garoafe zdrențuite.
Soarele cu zveltele-i cuțite
Înjunghiase cele patru zări
Sânge picura pe sărutări.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cădere
Căzând, ca-ntr-un vis cu securi, iată luna
și râul tăindu-mă-n două. Repet:
Cândva am fost una, cândva am fost una!
Partea cu capul mi-o iau și mi-o legăn încet.
poezie de Nina Cassian din Cearta cu haosul, Editura Minerva, București, 1993
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gură
Pot să dorm și să visez pe gura ta,
să cânt și să mor pe gura ta,
încă și încă;
gura ta, radă adâncă
în care-nnoptez după drumul cel lung,
în care ajung și nu mă mai satur să-ajung...
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Iubesc candoarea somnului tău lung
și timbrul suspinat, stârnit de vise
pe care, cu săruturi, le alung,
întipărind pe buzele-ți închise
o floare cu petale străvezii
care dispare când se face zi.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simplă
Am visat că s-a îndrăgostit de mine
cineva - și am vibrat
când s-a uitat adânc și lung la mine
- și nu era adevărat.
Când m-am trezit, mai simțeam pe obraz
arsura acelor priviri.
Dar în oglindă am văzut pe obraz
două dâre de lacrimi subțiri.
poezie de Nina Cassian din volumul "Spectacol în aer liber - o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul
Dragostea mea
ancoră grea
tine-ma strâns;
toate ma dor:
gura de dor,
ochii de plâns.
Vântul căzu
- poate că nu,
dar s-a făcut
liniște-n cer,
fara puteri,
ca la-nceput.
Nu mai visez
pași pe zăpezi,
urme de vulpi;
nu mai sunt flori,
sufletul lor
doarme în bulbi.
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste
Fă-te cîntec de vifor
pentru cei care fi-vor
suiți peste crestele
vremii aceste.
Fii sălbatecă fată,
libertate visată,
fii răcoare-n pîrjoluri,
cale dreaptă-n ocoluri.
Fă-te cîntec și cîntă
pentru cin' nu cuvîntă".
★ ★ ★
Ce frumos s-a-ntîmplat
cîntecul adevărat.
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian din volumul, Sufletul nostru (1949)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde
Izvorul dragostei, visează unii
țâșnește undeva, în munții Lunii...
Din cine știe ce gheizere-albastre și ploi
bate lumina lui până la noi.
Noi stăm pe Pământ
în seceta noastră,
în săracul nostru veșmânt,
și mumurăm: lumină albastră
mângâie încruntata frunte a noastră,
umple-ne paharul câte puțin
cu străveziul tău vin...
Rugămu-ne ție, izvor răcoros,
picură până la noi, cei de jos...
Dar munții Lunii tac sub omăt.
Cântecul nu li se-ntoarce-ndărăt.
Iar dragostea stă lângă ei întristată
de moarte
că nu o cunosc și o caută atât de departe...
poezie de Nina Cassian din volumul "Spectacol în aer liber - o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ritm de continuat
Noaptea nu a fost de vină
S-a-ntâmplat că s-a-ntâmplat
Fire oarbe de lumină
Au suit încălecat.
Lucii plase sanguine
Desenând Electric-Cer
Tremură în voi și-n mine
Ciorna Marelui-Mister
Peste cat și peste vis
Lungi persoane somnambule
Clatină lângă abis
Þeste verzi de libelule.
Și gunoiul în căldări
Fierbe colorând cu pete
Roșu-galben fund de mări
Pe înecul din perete.
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste
Ce frumos s-a-ntâmplat
cântecul adevărat.
Ai adunat sunetele
și mi-ai spus: "Pune-ți-le.
Ia-le și-mbracă-te
în haină de dangăte. google. ro tumblr_n44yins7bT1r4ueyro1_500
Fă-te sărbătoare
răsunătoare.
Fă-te cântec de zi
și povestește-mi și zi-i
cu nesfârșita mulțime,
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Delimitări
Acesta e pământul nostru.
Noi am făcut schița acestor ape și munți.
Fiecare floare a răsărit după indicațiile noastre.
Peisajul poartă semnătura noastră.
Da.
Pentru fiecare centimetru am luptat și am gândit.
Sângele și visul nostru e amestecat pretutindeni.
Mâna ni s-a înfipt în grumazul pădurii,
Ca în coama unui mistreț întărâtat,
Și am făcut ordine în sălbăticie.
Cu tălpile goale am dansat peste vipere
Până ce ultimul strop de venin
S-a scurs în sânul imun al țărânii.
Acesta nu e pământul tău, lașule,
Care te-ai aciuat ca o molie în faldul steagului nostru.
Nici al tău, lingușitorule și mincinosule,
Care mânjești cu vânzătoare săruturi fața adevărului.
Acesta nu poate fi pământul tău, corupătorule,
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Nina Cassian despre visare, adresa este: