Octavian Goga şi viaţă

Mă voi limita să afirm că este greu de acceptat că Nicolae Iorga, Octavian Goga şi Gheorghe Brătianu s-au regăsit solidari în denigrarea lui Nicolae Titulescu, în "războiul" pentru scoaterea acestuia din viaţa politică. Desigur, raţiunile de ordin general şi particular au fost diferite de la caz la caz, după cum la fel de diferite au fost şi mijloacele de acţiune.

George G. Potra în Nicolae Iorga - Nicolae Titulescu: interferenţe (2011)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

A noastră soartă

Au murit atâţia oameni
Cu speranţa la mai bine
Cu speranţa că urmaşii
Vor trăi cum se cuvine.

Şi acum trecut-au anii
Tot ce s-a schimbat sunt nume
Tot aceleaşi feţe-amare
Tot aceleaşi timpuri dure.

Să cădem puţin pe gânduri
Pentru ce noi am luptat
Nu să-ntoarcem spatele
Ca şi cum am fi uitat.

Vor veni copiii noştri
Întrebând: voi ce-aţi făcut?
V-aţi jertfit pentru o viaţă
Ce noi nu am cunoscut

[...] Citeşte tot

poezie de Robert Botsch
Adăugat de Robert Botsch
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire adevărată

(Dedicată doamnei LUMINITA GOGA MARIEŞ)

Cum rândurile mele... acum sunt scrise,
Cum apele... nu pot curge înapoi,
Aşa văd eu iubiri... ce-s interzise,
Şi văd, adevărata ta iubire, sub cerul plin de ploi.

Aştept tacit în scănciobul uitării,
Să seamăn amintiri... ce au trecut,
Să- mi fac o salbă a chemării,
Iubirilor ce-n viaţa le-am avut.

Când pasul îţi pare tot mai greu,
Când sufletul în piept te doare,
Gândeşte.. ca şi mine, la bunul Dumnezeu,
Şi dă-i iubirii... în genunchi o floare.

Nu înncerca sa scuturi copacii de frunzele uscate,
Că vântul are grijă, să cadă totul jos.
Întorce-te... la cei care-s departe,

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Români în ţări străine ( după Bătrâni de Octavian Goga )

De ce-am plecat în lume noi,
De ce această-angoasă?!
Că am sperat ca măcar voi
Să vă simţiţi acasă.

Dacă destinul ne-am schimbat
Prin ţări de neam străine
Şi v-am lăsat cu bunii-n sat,
Gândeam c-am făcut bine.

Pentru câţiva bănuţi în plus,
Trudiţi din zori în seară,
Din viaţa noastra v-am exclus,
Ca pe noi, mama-ţară.

Noi plini de griji, voi întristaţi,
Păşim pe căi răzleţe;
Voi, viitoru-adulmecaţi,
Noi, către bătrâneţe.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele poet naţional şi universal Mihai Eminescu - Dedicaţie

Măreţ Luceafăr, nu te vom uita,
Opera ta ani şi secole o vom păstra.
Ale tale dulci poeme nu vor putrezi,
Tu ai lăsat în ele dorinţa de-a trăi.
În rime şi versuri tocit-ai a ta minte
Şi te-ai înălţat ca şi un astru
Asupra flamurei fierbinte.
Ai dovedit că omul nu poate trăi
Fără să aibă simţ şi drag de a iubi.
Cel ce-mi seamănă mie
Scrie versuri, proză şi poezie,
Cu dragoste şi iubire,
Cu bun simţ de actorie.
Eminescu, prieten drag,
Mi-a şoptit de mult în prag:
"Vezi, ia seama, îţi las o carte,
Scrisă numai jumătate.
Tu continuă mai departe,
Cât trăieşti, până la moarte.
După moarte altul vine

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Calma Pleşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Langoşi şi pălincă

mi-am spus
aici nu-i loc de tine

langoşi şi pălincă
(pe 7 cărări)

1.

uite aşa m-am luat cu vorba
şi m-am trezit cu oamenii aceia în atelier
hainele femeii erau de mătase
iar ale bărbatului
un surtuc peste cioareci cu vipuşcă
şi-un joben de magician
într-un decor teatral

2.

bărbatul a luat pipa mea
de la personajul de pe şevalet

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!