Pandora şi viaţă

Orice zi e cutie a Pandorei! În orice zi toată viaţa noastră poate lua alt curs pentru totdeauna.

citat din Adria Martin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubind etern

Îţi dau întâlnire în altă viaţă
Căci aceasta nu a reuşit a ne-nţelege
Prea multe nopţi fără de lună
Şi zile fără de căldură
Când gustând din clipă aroma-i amară
Îşi pierduse orice urmă de eternitate
Iar eu cândva ţi-am promis
Frânturi dintr-un etern vis.

În mine cutia Pandorei a rămas închisă
Şi pe când lumea căuta speranţă
Eu nu voiam să am niciuna
Să nu regret că am găsit-o şi-am lăsat-o-n urmă
Din ea tot cei voi lua vei fi doar tu
Şi câteva cuvinte ca atunci când te voi revedea
Să poţi să-ţi aminteşti că demult în altă viaţă
Ţi-am promis un „te iubesc”.

poezie de Valentin Cojocaru
Adăugat de Riana Sardau
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţul fericirii - Cutia Pandorei

Lacrimi,
Suspine,
Iluzii blazate...
Patimi,
Ruşine,
Dureri adunate...

Îmi caut eu-ul prin zdrenţe de viaţă
Mi-e silă să-ating micimea, am greaţă!
Un rânjet al clipei, colţul înfige
În urlet, în chin şi soarta atinge!

Temeri,
Gelozie,
Născociri deşarte...
Chinuri,
Agonie,
Vrajbă şi moarte...

În piept îmi bate Cutia Pandorei

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Petcu (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regret...

Azi am vorbit cu Dumnezeu,
Cum am putut, în felul meu,
L-am întrebat de viaţa mea,
De ce acum, de ce aşa!

De ce mi-a dat acest destin
Cu lacrimi grele de pelin
De ce mi-a dat o cruce grea
Cu numele strivit pe ea.

Şi nu mi-a spus când am venit
Că o să am de suferit,
Că viaţa mea e-o poezie
Precum a Pandorei cutie.

Un vers ce nu se mai termină
În drumul său către lumină,
Un vers hoinar într-o poveste
Care mereu călătoreşte.

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritmul pandorei

Dansează cu mine în nopţi fermecate
şi hai să intrăm în sălbatica horă
a ielelor mândre, dorite,-aşteptate,
de fauni ce tremură-n ritm de pandoră.

Să-ncingem pământul, să facem s-apară,
sub paşi strecuraţi printre raze de lună,
din recele iernii, preludii de vară,
din voaluri de noapte să facem cunună.

Să fim: eu, un faun, iar tu, printre iele
aceea pe care o-aştept să-mi arate
ieşirea-mpreună din visele mele
în viaţa reală ce-adună din toate.

Ne fie pandora şi dansul plăcere
în lumile-ascunse în nopţi de tăcere.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seva speranţei

n-am tulburat geneza cu tot ce-am trăit
sunt la milă Domnului ca să mă judece
am muşcat şi eu din fructul oprit
cine mă condamnă, unde şi de ce?

timpul a copt în mine roadele iubirii
le-am împărţit cu coala zi şi noapte
sufletul trăieşte triumful dezrobirii
de zeii olimpului creaturi stresante.

în cutia Pandorei n-a mai rămas nimic
şi zeiţa Fortuna îmi azvârle speranţe
povara bătrâneţii mi-e greu să o ridic
în răspântii tulbure cu discrepanţe.

îmi sunt alinare a gliei substanţe
spre cer se înalţă duioase romanţe.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima speranţă

Foc, teroare, suferinţă... parcă-am fi într-un război...
Măşti, hoţie, conspiraţii... Curge lacrima sub gene,
Plâng pe umeri,, patrioţii" sau se-ascund într-un butoi
Să nu vadă, să n-audă... ca pe vremuri Diogene.

Prometeu a furat focul, noi avem un foc în piept,
Parcă şi-a deschis Pandora cutia plină cu rele,
Jupiter azi se răzbună,... dar războiul e nedrept,
Ţara este în derivă ca o navă fără vele...

Vinovaţii fără vină, ca şi acarul Păun,
Stăm cu capete plecate sub sabia lui Damocle,
Cu săgeţi înfipte-n umăr ne îmbie-un căpcăun
Şi dumbrava minunată scrie-o dramă de Sofocle...

Numai Domnul poate scoate o corabie la mal...
Îl invoc s-alunge răul, să redea dreptul la viaţă,
Să trimită aripi albe protectoare prin spital
Şi s-arunce-n hăuri vrajba... El ni-i ultima speranţă...

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 7

Tu eşti Pandora, marea curioasă,
Ce o cutie ai avut în pază
Şi viaţa ne era mult mai frumoasă
Când ochiul tău n-a vrut în ea să vază.
Dar într-o zi, crezând că o comoară
Se-ascunde în ea, te-a furnicat la piele
Şi deschizând-o, ai văzut cum zboară
În jurul nostru numai lucruri rele.
Şi-atunci ne-am dus în lume ca nebunii
Să le-adunăm, ca să ne fie bine,
Dar ne-am lovit de furia furtunii
Ce a luat locul zilelor senine.

Aşa-i când te conduce ignoranţa
Azi în cutie este doar speranţa.

poezie de Octavian Cocoş (4 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bijuterii alese

poezie dedicată Nanei Ileana Filip

Cutia Pandorei a ascuns agonia
În care trăieşte dorinţa de "a avea".
Ramburs am creat din aripi de înger ţesute cu fir de mătase,
Cutii pentru bijuteriile mele frumoase.
Am picurat esenţă de trandafir în rubin.
Brazii i-am ascuns în pietrele de jad
Spre a fi făclia ce ard... în piatra de chihlimbar.
Gust amar, gelozie... din pietre de- opal.
Safirul l-am pus în ochii mei verzi
Şi în vis l-am ascuns...
Cu ametist am stropit florile de liliac
Cristalele le-am aruncat în străfunduri de lac
Iar peste toate am tras o draperie de onix
Pe care ochiul carnal o caută iar şi iar...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Persefona

Hades este stăpânul inimii mele...
Am fost furată din inima mamei,
Din pântecul lumii,
Iar azi sufletul meu plânge.
Plânge în întuneric
Când, între ape şi cer,
Mă zbat în lanţurile tăcerii,
Sub ochii de fier
Ai supuşilor mei – nimfe,
Pământeni, zei.
Mărşăluiesc prin inima mea
Mereu, fără ştire.
Voi, supuşi aceluiaşi zeu,
De ce m-aţi ales prizonieră-n iubire?!
V-am greşit cu ceva?!
Suferinţa mea vă ajută?
Ce sentimente contradictorii!
Doar cititorul ascultă
Paşii mei rătăciţi, târându-se-n bezna lui Hades
Şi scraşnirea de dinţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!