Paul Constantin despre frumuseţe

Unuia care "apreciază" munca altora.

Mahmur, într-un halat de casă,
Privind la cei care muncesc:
- Cât este munca de frumoasă!
Nu mă mai satur s–o privesc.

epigramă de Paul Constantin (17 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este o aluzie

Să fii blondă şi frumoasă,
În politică mult te-ajută,
Dar mai bine, în loc lasă
O isteaţă, chiar de-i slută.

epigramă de Paul Constantin (8 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se ştiu ele…

De eşti blondă şi frumoasă,
Nu-ţi mai trebuie altceva,
Lasă şi mintea acasă,
Şi-ajungi sigur "cineva".

epigramă de Paul Constantin (6 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

A visat frumos

A câştigat averi ameţitoare,
Postul de preşedinte-a ocupat,
Fetele-i erau toate la picioare,
Dar s-a trezit, căzând din pat.

epigramă de Paul Constantin (25 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara

Anul ăsta vreau ca "vara"
Să fie cât mai răcoroasă,
Leit cu "verişoara" Mara,
Să fie dulce şi frumoasă.

epigramă de Paul Constantin (26 aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

De trei zile plouă–ntruna,
Peste tot sunt doar băltoace,
Vremea s–a–ntrecut cu gluma,
Şi–asta nimănui nu-i place.

Norii–s groşi şi negrii tare,
Frigul ne–a pătruns la oase,
Aşteptând un strop de soare,
Lumea stă mai mult prin case.

Un căţel speriat de moarte,
S–a ascuns sub scara noastră
Şi–ngheţat spaţiul împarte
Cu-un motan şi cu o broască.

Stau la geam, privind afară,
La vremea deloc frumoasă,
Îmi aprind calm o ţigară
Şi îmi zic: - Bine–i în casă.

poezie de Paul Constantin (17 aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preşedintele a certat justiţia chiar de ziua ei

Felicitând de ziua lor,
Cu un tort o "frumuseţe",
În locul lumânărilor,
"Zeus" a aşezat... "rachete".

epigramă de Paul Constantin (11 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a schimbat lumea

Nu înţeleg de ce în juru-mi toate s-au schimbat,
Tot ce înainte era rotund perfect, acuma e pătrat,
Natura-a luat–o razna, nu ştii cum să te–mbraci,
Zăpada–i mult mai rece, şi oamenii–s săraci.

Ziua–i acum mai scurtă, banii nu–ţi sunt destui,
Să te descarci de ofuri, demult nu mai ai cui,
Lumea e mai grăbită, nu–i mai ajunge vremea,
Iubirea de aproape s–a dus, lăsând în loc asprimea.

Viaţa devine tot mai grea, cu fiecare zi ce trece,
Şi sufletul din oameni acum, este nepăsător şi rece.
A dispărut din lumea noastră lucruri precum copilăria,
Contemporanii habar nu au ce înseamnă prietenia.

Floarea nu mai miroase, aşa cum mirosea odată,
S–a defrişat pădurea, apa din râuri nu–i curată,
Tot ce era-nainte dulce, astăzi e acru sau amar,
Şi viaţa noastră s–a transformat într– un coşmar.

[...] Citeşte tot

poezie de Paul Constantin (aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!