Paulo Coelho despre copilărie

Nebunii, ca şi copiii, nu se urnesc din loc până ce nu-şi văd împlinite dorinţele.

Paulo Coelho în Veronika se hotărăşte să moară (1998)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu ne naştem încă o dată, dacă nu reîncepem să privim viaţa cu inocenţa şi entuziasmul copilăriei, nu mai are nici un sens să trăim mai departe.

Paulo Coelho în La râul Piedra am şezut şi-am plâns (1994)
Adăugat de Sweet Flory
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiţi-vă că înţelepciunea oamenilor este nebunie în faţa lui Dumnezeu. Dacă-i vom da ascultare copilului pe care-l purtăm în suflet, ochii noştri vor reîncepe să strălucească.

Paulo Coelho în La râul Piedra am şezut şi-am plâns (1994)
Adăugat de Sweet Flory
Comentează! | Votează! | Copiază!

În simplitatea acelei mici capele, în vocea copilei, în lumina dimineţii care scălda totul, am înţeles încă o dată că măreţia lui Dumnezeu se dezvăluie în lucrurile simple.

Paulo Coelho în Vrăjitoarea din Portobello
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi, chiar dacă aceasta ar fi ultima mea zi pe Pământ, mă voi bucura de ea atât cât este cu putinţă, pentru că o voi trăi cu inocenţa unui copil, ca şi cum aş face totul pentru prima oară.

Paulo Coelho în Manuscrisul găsit la Accra, "Ziua de mâine"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Basmele au fost cea dintâi experienţă a ei legată de universul magic şi, nu numai o dată, s-a minunat că oamenii se distanţau voit de acea lume, ştiind imensa bucurie pe care copilăria o adusese vieţii lor.

Paulo Coelho în Brida
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să-l ascultăm pe copilul care am fost cândva şi care încă există în noi. Copilul acesta înţelege momentele magice. Putem să-i înăbuşim plânsul, dar glasul nu i-l putem reduce la tăcere!

Paulo Coelho în La râul Piedra am şezut şi-am plâns (1994)
Adăugat de BIANCA
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un copil poate oricând să-l înveţe pe un adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fără motiv, cum să nu stea locului niciodată şi cum să ceară cu insistenţă ceea ce-şi doreşte.

Paulo Coelho în Al Cincilea Munte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În prezent stă tot secretul; dacă dai atenţie prezentului, poţi să-l îmbunătăţeşti. Şi dacă îţi îmbunătăţeşti prezentul, tot ce se va întâmpla apoi va fi mai bine. Uită de viitor şi trăieşte în fiecare zi din învăţăturile Legii şi cu încrederea că Dumnezeu are grijă de copiii Lui. Fiecare poartă în sine veşnicia.

Paulo Coelho în Alchimistul
Adăugat de Iuliana I
Comentează! | Votează! | Copiază!

Majoritatea prietenilor tatălui meu au o diplomă, la fel şi copiii lor. Asta nu înseamnă că au reuşit să lucreze în domeniul pe care şi-l doreau - dimpotrivă, au intrat şi au ieşit dintr-o universitate pentru că cineva, într-un moment în care universităţile păreau importante, a spus că omul, pentru a reuşi în viaţă, trebuie să aibă o diplomă. Şi de asta numai există grădinari excelenţi, brutari, anticari, pietrari, scriitori.

Paulo Coelho în Vrăjitoarea din Portobello
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldatul merge la război ca să-şi ucidă duşmanul? Nu: merge ca să moară pentru ţara lui. Femeii îi place oare să-i arate soţului cât este de mulţumită? Nu: vrea ca el să vadă cât i se devotează, cât suferă ca să-l vadă fericit pe el. Aşa se întâmplă: copii care renunţă la visele lor ca să-şi bucure părinţii, părinţi care renunţă la viaţa lor ca să-şi bucure copiii, durerea şi suferinţa justificând ceea ce trebuie să aducă doar bucurie: dragostea.

Paulo Coelho în Unsprezece minute (2003)
Adăugat de roxanne
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era convinsă că are o misiune: să transforme lumea într-una mai bună pentru generaţiile care vor veni. Să se alăture altora, aidoma ei, să arate că arta nu era numai un fel de divertisment, de amuzament pentru o societate pierdută. Să vorbească despre defectele celor care conduc lumea, să salveze copiii care acum mureau de foame în cine ştie ce loc din Africa. Să vorbească despre problemele mediului înconjurător. Să pună capăt nedreptăţii sociale.

Paulo Coelho în Învingătorul este întotdeauna singur
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care nu au fost niciodată înfrânţi par veseli şi deasupra tuturor, stăpâni pe un adevăr pentru care nu au mişcat niciodată un fir de pai măcar. Sunt veşnic de partea celui mai puternic. Sunt ca hienele, care mănâncă numai rămăşiţele leului. Îşi învaţă copiii astfel: "Nu vă lăsaţi târâţi în înfruntări, veţi avea numai de pierdut. Dacă aveţi îndoieli, nu le daţi glas, şi astfel veţi fi feriţi de necazuri. Dacă vă va ataca cineva, să nu vă simţiţi ofensaţi şi nici să nu vă coborâţi încercând să răspundeţi la atac. De alte lucruri trebuie să ne pese în viaţă."

Paulo Coelho în Manuscrisul găsit la Accra, "Înfrângerea"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

E uşor să suferi din dragoste pentru aproapele, din dragoste pentru lume sau din dragoste pentru copil. Suferinţa îţi dă sentimentul că asta face parte din viaţă, că este o durere nobilă şi măreaţă. E uşor să suferi din dragoste pentru o cauză sau pentru o misiune: asta înalţă inima celui ce suferă. Dar cum să explici suferinţa din pricina unui bărbat? E imposibil! Atunci te simţi în infern, pentru că nu există nobleţe sau măreţie - ci doar mizerie.

Paulo Coelho în La râul Piedra am şezut şi-am plâns (1994)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu ştie că suntem artişti ai vieţii. Într-o zi ne dă o daltă pentru sculptură, în altă zi, pensule şi culori pentru un tablou sau hârtie şi stilou, ca să scriem. Dar niciodată nu voi reuşi să folosesc dălţile pentru pânză sau pensulele pentru sculptură. Cu toate acestea, oricât de greu ar fi, trebuie să accept micile daruri binecuvântate azi; deşi mi se par blestemate pentru că sufăr, ziua e frumoasă, soarele străluceşte şi copiii cântă pe stradă, şi totuşi numai aşa voi reuşi să ies din durerea mea şi să-mi reclădesc viaţa.

Paulo Coelho în Zahir
Adăugat de Iuliana I
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sfârşit, mai sunt şi cei care înţeleg că întrebarea este o capcană: ea nu are răspuns. În loc să piardă timp cu capcana, se hotărăsc să acţioneze. Se întorc spre copilărie, caută acolo ce îi umplea de entuziasm şi – în ciuda sfaturilor celor mai în vârstă – îşi dedică viaţa acelui lucru. Pentru că în Entuziasm rezidă Focul Sacru. Treptat, descoperă că faptele lor sunt legate de o intenţie misterioasă, dincolo de cunoaşterea omenească. Şi îşi pleacă fruntea în faţa misterului şi se roagă să nu se abată de la un drum pe care nu îl cunosc, dar pe care îl parcurg din cauza flăcării ce le mistuie inimile. Folosesc intuiţia când le este la îndemână şi folosesc disciplina când intuiţia nu se face simţită. Par nebuni. Uneori se poartă ca nişte nebuni. Dar nu sunt nebuni. Au descoperit adevărata Iubire şi puterea Voinţei.

Paulo Coelho în Manuscrisul găsit la Accra, "Voinţă - calea vieţii"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe fiecare om de pe faţa Pământului îl aşteaptă o comoară undeva", îi spuse inima. Noi, inimile, obişnuim să vorbim puţin despre aceste comori pentru că atunci oamenii nu mai vor să le găsească. Vorbim despre ele numai copiilor. Apoi lăsăm viaţa să-l îndrepte pe fiecare spre destinul său. Dar, din nefericire, puţini urmează drumul care le este trasat, adică drumul Legendei Personale şi al fericirii. Ei cred că lumea este un lucru ameninţător, şi de aceea lumea chiar devine ameninţătoare. "Şi atunci noi, inimile, vorbim din ce în ce mai încet, dar nu tăcem niciodată. Şi evităm ca vorbele noastre să fie auzite: nu vrem ca oamenii să sufere pentru că nu şi-au urmat inimile." ― De ce inimile nu spun oamenilor că trebuie să-şi urmeze visele? îl întreba flăcăul pe Alchimist. ― Pentru că, în cazul acesta, inima suferă cel mai mult. Iar inimilor nu le place să sufere. Începând din ziua aceea, flăcăul şi-a ascultat inima. I-a cerut să nu-l mai părăsească niciodată. I-a cerut ca, atunci când se depărta de visele lui, inima să-i bubuie în piept şi să-i dea semnalul de alarmă. Flăcăul a jurat că de câte ori va auzi acest semnal, avea să-l asculte.

citat din Paulo Coelho
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!