Citate despre Penelopa și religie
citate despre Penelopa și religie (inclusiv în versuri).
Când un om ia un dovleac drept o femeie, nu șovăie nimeni să-l creadă nebun, pentru că un asemenea caz este rar, când, însă, un bărbat o crede pe nevasta sa care i-a sădit o întreagă pădure de coarne pe cap credincioasă ca Penelopa și, în fericita lui închipuire, își binecuvântează soarta, - pe un astfel de om nu-l numește nimeni nebun, pentru că acest lucru li se întâmplă multor bărbați.
Erasmus în Elogiul nebuniei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Penelopa și religie, dar cu o relevanță mică.
Penelopa
Din norii disperării mele arunc cuvintele spre cer
Mă simt frumoasa Penelopa si țes lungi pânze de mister
Ulise a plecat departe... sirene-n drumul lui apar
Dar credincioasa Penelopa numără zile-n calendar
Și mare nu i-a fost mirarea când aparu din nou in prag
Aș vrea să fiu o Penelopa si tu Ulise... soțul drag!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș răsturna Carul Mare
Aș răsturna Carul Mare unde-o fi capătul lumii,
Să caut oglinda spartă, să o-ntreb cine sunt eu,
De sunt demon ori femeie, de ce iubesc toți nebunii
Ce scriu vers furând din stele, slăvindu-l pe Dumnezeu,
De ce mă pierd prin mulțimea, ce altuia groapă-i sapă,
De ce coji alunecoase, îmi rănesc călcâiele,
De ce-i troc cu orții popii, lumânări, fitil de lampă
Și copii, înfometați, răscolesc noroaiele!
Nu mă simt o Penelopă, țesând, ziua, la lințoliu,
Mi-aș dori din Carul Mare, semnul păcii-n vârful culmii,
Creangă de măslin și laur, să afle cei cu orgoliu,
Că soarele când răsare, nu se-nvârte-n jurul lumii!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea
aș vrea să scriu despre tine,
despre plopii așezați în rând în seara asta,
despre mâini împletite,
perdele supărate când nu te văd.
calc pe nimic.
în memoria mea intră o listă lungă
din care nu lipsește noaptea lipită de mine
și nu lipsesc nici sinapsele din cutia Penelopei
ca niște liane venite dinspre tine.
între un pas și următorul părea o fugă spre rai.
asfaltul miroase a smoală fierbinte
sunetele sar înapoi și înainte
cad frunze, cad ochi.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Old time story
Povestea noastră este
născută din valurile mării
înspumate poseidonic,
punte între așteptarea Penelopei
și pașii lui Ulisse topiți
în preumblări fără întoarcere,
iată cum turiștii sosiți din viitor
ascultă șoaptele valurilor
în scoici aruncate de fluxuri,
sunt rugăciunile celei ce așteaptă
depănând speranțe
din fire de nisip
care nasc hrisoave
pentru istoria iubirii noastre
lăsată moștenire
celor ce îndrăznesc să ardă
în vremuri de tristă adormire
glaciară.
poezie de Ion Țoanță din Rapsodie în mov
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu te iubesc, penelopă
stai întinsă tu, femeie, pe un pat de vise dulci,
parc-ai sta în așteptare și nu vreai ca să te culci,
ai pe cap maramă albă, trup de aur, sâni de aur,
plămădită din miresme, de un mare meșter faur,
în vârtejuri diafane doar privirea în nocturn
te-nfășoară în lințolii și-n inele de saturn,
treci printre cărări pierdute, la umbră de chiparoși,
îți privești oglinda în față și cu ochii tăi frumoși
te vezi tânără, regină, cum erai odinioară
și visezi idila-ți dragă, cum a fost întâia oară,
cum cupole de amiază se lăsau în dulci sonate,
în idile de iubire, lună, stele și agate,
joc de treceri, iuți, încete, scene din trecut bizare,
stând în pat așa de tristă tot mereu ți se năzare,
în cvadriga ta de visuri timpul își pierde măsura,
ochiul lăcrimează singur, a tăcut deja și gura,
pe o pernă roz- albastră tot visezi cai verzi pe cer,
care-apar din când în când după care iute pier,
vise aspre, ne-mplinite, deziluzii și păcate
trec prin fața ta, femeie, pline de singurătate,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (24 februarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rătăcind printre gânduri
Când o raza de lumină creatoare
Candela de pe altarul cerului poetic îmi aprinde,
Nu mă întreba unde alerg grăbită...
Căci vreau cu ochii visului satisfăcut, să o întâmpin!
#
M-am întrebat deseori,
de unde vine acest puhoi de gânduri răzvrătite,
care rup toate stăvilare timpului meu de odihnă,
ca apele furioase, ce se revarsă necontrolat, după o furtună puternică,
făcându-mi nopțile albe,
impunându-mi să descifrez enigmele ascunse ale sufletului,
ca și ale Lunii...
și să scriu dictarea școlărească, din Abecedarul Divin;
doar nu sunt pui de Eminescu.
Toate acestea m-au abordat după ce el, omul meu, s-a prăpădit.
Am crezut pe moment,
că din nou mi-a lăsat libertatea de-a lucra până la epuizare,
cum era obișnuit și deseori spunea cu mare satisfacție:
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (ianuarie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Penelopa
nu ai vechime în zboruri
neomologate ți-s văzduhurile de carne prea tânăr ești
prizonier benevol între oglinzi ucigașe
doar accidental
mai vii spre mine cu privirea atârnată pe umăr
nu dai autograf de prezență nimănui
ție cu-atât mai puțin
strig
ithaca ulise
ithaca așteaptă să spinteci gura dragonului
cocoașa amintirii un rug cu flacără albă
stigmatele fugii rumenesc timpul prea larg dintre noi
poduri de ceață ne cresc în vârful buricelor
umplem alternativ sânii speranțelor cu fum uneori plângem
naște-mi un prunc fără tălpi
chiar de taci voi ști că gleznele tale refuză să fie
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Penelopa
nu ai vechime în zboruri
neomologate ți-s văzduhurile de carne prea tânăr ești
prizonier benevol între oglinzi ucigașe
doar accidental
mai vii spre mine cu privirea atârnată pe umăr
nu dai autograf de prezență nimănui
ție cu-atât mai puțin
strig
ithaca ulise
ithaca așteaptă să spinteci gura dragonului
cocoașa amintirii un rug cu flacără albă
stigmatele fugii rumenesc timpul prea larg dintre noi
poduri de ceață ne cresc în vârful buricelor
umplem alternativ sânii speranțelor cu fum uneori plângem
naște-mi un prunc fără tălpi
chiar de taci voi ști că gleznele tale refuză să fie
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul XXVI
Florențo, poți sălta! Căci mare-n lume
ești tu, și bați aripi pe-uscat și mare,
și-ncep și-n Iad să știe de-al tău nume!
Pe-atari de-ai tăi, pe cinci aci-n pierzare,
pe cinci aflai, de-aceea-mi fu rușine,
dar nu-ți fac ei nici ție cinste mare.
De are-un vis în zori izbânzi depline,
vedea-vei tu-n curând o, nu te teme!
ce Prato vrea, nu și-alți dușmani cu tine.
De-ar fi și-acum că n-ar fi prea devreme!
De ce nu e, căci tot va fi odată!
Târziu de-o fi, cu-atât mai greu voi geme.
Plecând de-aici pe coasta dărâmată,
ce scări ne-a dat dintâi în jos pe ea,
urcam târât de mână de-al meu tată,
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Penelopa și religie, adresa este: