Petre Ţuţea despre jocuri

concept

Conceptul este expresia jocului dintre empiric şi logic.

definiţie celebră de Petre Ţuţea
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artele ne odihnesc şi ne produc bucuria jocului aparenţelor.

Petre Ţuţea în Teatrul seminar (1968)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul se complace estetic în jocul absurd al existenţei, care îl depărtează de obiectul real al cunoaşterii.

Petre Ţuţea în Între Dumnezeu şi neamul meu (1993)
Adăugat de adrian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă sistemele vechi s-au golit de conţinut, nu înseamnă că nu mai pot fi create altele noi. Dar, dacă sistemele şi stilurile sunt greu de înlocuit, fiind dificilă construcţia altora noi, dacă nu chiar imposibilă, jocul nesfârşit al nuanţelor oferă spiritului creator al popoarelor şi oamenilor posibilităţi nelimitate.

Petre Ţuţea în Filozofia nuanţelor (1969)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragă Emil, mă gândesc cu plăcere la clipa când ne-am cunoscut. Ţin să subliniez că apari, pregnant, în conştiinţa mea în mod pur, detaşat de timp şi spaţiu. Încerc să gândesc jocul pe care-l port între prietenie şi admiraţie. Am certitudinea că te-ai împlinit, eu însă nu. Mă consolez nu cu această iluzorie formă a nemuririi – gloria -, ci cu nemurirea religioasă, care punctează cimitirele cu cruci.

Petre Ţuţea în scrisoare către Emil Cioran (3 martie 1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine n-a putut fi înlocuită? Religia! Iar filozofia care speculează autonom, face onanie mintală. Şi dacă vrea să scoată, să extragă esenţe din ştiinţele naturii, e parazit. Atât! Nu îndrăzneşti să spui despre religie, teologal vorbind, - dacă eşti cinstit - că a fost înlocuită de filozofie sau de ştiinţă. Un creştin îţi spune că advărul se defineşte prin jocul celor două lumi: cea de aici o oglindeşte imperfect pe cea de dincolo. Spune contra dacă poţi!

citat clasic din Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi sunt bolnav şi neajutorat, nu îmi pare rău că exist. Încerc eu să-mi pară rău, dar n-are sens. Ştiţi de ce? Pentru că eu constat, în mod evident, că exist. Ceea ce mă confiscă pesimismului de a mă autonega este evidenta existenţei mele. Omul care se sinucide n-a constatat că e om. N-a reuşit să intuiască existenţa sa. Să se trăiască pe sine. Eu nu mă pot sinucide - indiferent de starea mea, sănătate sau boală - fiindcă nu m-am făcut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Şi nici n-am să plec de voie din ea. Ăsta este jocul fundamental al existenţei mele.

citat clasic din Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu de ce gluma asta de-a face istorie se practică atât de mult. Dacă ai cultul istoriei, ai cultul apariţiei şi dispariţiei; e consolator acest joc? Istorismul, adică perspectiva istorică asupra vieţii şi lumii, a dus în cimitir. Ne înecăm în istorie. Pentru că istoria nu te învaţă numai să faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce însemnezi în interiorul unui popor devine discutabil prin faptul că nu poţi, la infinit, să lucrezi la facerea ta, ci dispari şi apare altcineva care, chiar dacă nu te înlocuieşte, te prelucrează. Şi dacă nu poţi ieşi din devenire, nu poţi scăpa de tristeţe; tristeţea metafizică e fructul devenirii. Sunt proşti istoricizanţi care se consolează prin devenire. Devenim mai civilizaţi, nu? Sau mai culţi... Adică murim ca şi caprele, numai că e mare lucru că există Kant, Descartes, există Newton, mă rog, atâţia mari creatori de cultură, şi există şi făuritorul de religie, Hristos - dar nu ne interesează!

citat celebru din Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!