Citate despre Polonia și mamă
citate despre Polonia și mamă (inclusiv în versuri).
Examinați-mi numele: strămoșii mei au fost niște nobili polonezi, mama bunicului meu mai era o poloneză. Totuși, îmi încropesc din semigermanitate o virtute și pretind că înțeleg mai mult din arta limbajului decât le este posibil germanilor s-o facă.
Friedrich Nietzsche în Aforisme. Scrisori, scrisoare către Heinrich von Stein (decembrie 1882)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt băiatul mamei mele. Este foarte limpede. Mama mea a fost catolică, Tempinski, un nume polonez. Din familia lor mulți s-au tras în vale către noi, au intrat în România și și-au făcut un rost, o viață. Și așa... Nu știu cum e corect: mama mea l-a cunoscut pe tata sau tatăl meu a cunoscut-o pe mama. Aș vrea să lămuresc această poveste. A fost o femeie superbă.
Mircea Albulescu în ziarul "Jurnalul Național" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tata a fost din Vlașca, îl chema Vasile, era băiatul lui Iorgu, iar pe mama o chema Olga Tempinski și era fata unui polonez care a cunoscut o cehoaică în Ungaria și cu care s-a însurat și a făcut-o pe maică-mea în România, la Dumbrăveni. Asta e povestea! Merg destul de des la biserica catolică. Pentru că familia mea a fost majoritar ortodoxă îmi fac semnul crucii dupa ritul ortodox. Amin-ul îl intorc înapoi catolicește cu toată palma. Fac așa pentru mama. Și se cheamă că m-am închinat și pentru dânsa!
Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Polonia și mamă, dar cu o relevanță mică.
- Ștefan cel Mare
- Ștefan cel Mare era și mușatin și basarab și dacă avem în vedere că era al șaptelea copil al mamei sale nu ne mai mirăm că a fost, cum spun cronicarii polonezi Jan Dlugosz și Jan Strikovski, un geniu militar mai mare chiar decât Alexandru Macedon și Iulian Cezar. Aceste aprecieri vin din partea unor străini de neam și pe deasupra catolici, încât nu avem niciun dubiu asupra obiectivității lor.
definiție de Dan Begu în Umanitatea și pacea (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desaga dorului
Moda se mai schimbă, dar rămâne eternă.
Anii mă-nconjoară, dar rămân modernă.
Port tunsori tinerești, pantofi și haine de brand,
Duc un stil de viață sănătos și am genți de trend,
Dar, uneori, îmbrac ia, catrința, pun brâul tricolor
Și merg să văd lumea, să văd inima din al meu popor.
Urc în metrou și merg două ore de la un capăt la altul.
De ce în metrou? E mai multă lume decât cea ce calcă asfaltul.
Îmbrăcați atât de multicolor, de la blugi la rase de călugări:
Oamenii, veniți din toată lumea, urcă și coboară la gări.
Îi privesc pe toți cu drag, sunt compatrioții mei, sunt canadieni -
Indiferent ca sunt chinezi, etiopeni, polonezi sau indieni.
Eu stau în ia mea și văd câte o privire ațintită asupra mea
Apoi, la ieșire din tren, un necunoscut îmi face semn cu inima,
Da, suntem de pe acelaș pământ și aceeași limbă ne unește
Iar dorul nostru de casă, de mamă, de vatră, DOR se numește.
Diversitatatea orașului meu e fascinantă, dar am uitat să vă spun
Când călătoresc prin metrou îmbrăcată în ie, iau la drum
iPod-ul meu Apple vișiniu, plin cu melodii frumoase
Cu amintiri, recitaluri, bancuri, snoave de la noi, de acasă,
[...] Citește tot
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Auschwitz
La Auschwitz e ploaie de lacrimi...
Dosarele s-au închis.
Gropile comune sunt dovada ororilor.
Camera de tortură
Are ușa deschisă.
Doar întunericul poposește
La fereastra spălată cu lacrimi.
Camera de gazare își cheamă pruncii și mamele.
Adormiți în osoare,
Morții se strigă pe nume.
Își caută locul în lume...
Dinții de aur și de argint
Stau mărturie atâtor povești nerostite.
Prin ochelari prăfuiți
Privește moartea
Spre cel mai întunecat veac.
Plete blonde se zbuciumă
În vântul tăcerii.
Se strigă la ceasu-nvierii...
Cel mai mare cimitir al Poloniei
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prezicerile lui Tozgrec erau întotdeauna extrem de precise și corecte până în cele mai nesemnificative amănunte și acopereau toate domeniile, chiar cele mai tăinuite. Astfel i-a comunicat el unei emigrante din Imperiul Maculist numele agenților din Bedeker-ul Imperial care-i trădaseră și-i arestaseră fiul, ca și pe acelea ale doctorilor ce-l torturaseră în spitalul psihiatric, și a informat-o că circumstanțele internaționale i-ar grăbi eliberarea; nevestei unui industriaș sidolian i-a spus că soțul ei, el însuși un mafioso, își simulase propria răpire ca să evite falimentul și că-l va revedea teafăr și nevătămat înainte să dispară vreo câțiva ani la închisoare; unei călugărițe din Polonia i-a prezis că preotul J. nu va avea soarta atâtor confrați ai săi și va apărea din nou cu câteva cicatrice în plus, dar în rest bine sănătos, fiindcă arhiepiscopul va avea de astă dată o armă formidabilă împotriva răpitorilor lui din poliția secretă; unei fete sosite cu maică-sa din Africa de Sud i-a destăinuit că mai era foarte puțin până la eliberarea tatălui ei, care va deveni ministru în cel dintâi cabinet democratic al țării; și așa mai departe.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copil din fila-mi de basm
M-am hotărât să-mi scriu de mine, viață
pe capitole, din amintiri răzlețe,
că știu că de mă leg cu mintea de trecut
îmi regăsesc din seva sânului de mamă, început
și-așa resimt în suflet, diafan, binețe
de-o dimineață continuată-n primăvară, ață...
Îmi văd trei-patru roșcove pe-un șifonier
și mă văd mic de tot; mă spală tata-ntr-o chiuvetă
mică și-i cu apă rece... în camera ce-i dormitor,
singura de la etaj și nu mă plâng deloc, miros îngrozitor
de mine, ce-am uitat sau n-am știut de toaletă...
Poate așa s-explică c-am rămas "bogatul" gunoier?!?
Cobor în beciul plin de apă, după o furtună,
stând în copaie ca s-aduc din varza la murat;
tot eu, un sprijin la nevoie încă de atunci...
mă văd sub masă când priveam sub fustă, la picioare lungi
de la frumoasa Irca, poloneza ex "call girl", lângă palat
din Cazinoul din Sinaia, luată la câștig, pentru arvună.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zepeline peste piața Bucur-Obor
Zepeline lungi planau peste piața Bucur-Obor
erau ochii tăi lungi, văzuți prin retrovizor.
Cine mai văzuse glisând uriașe, atâta de-aproape
zepeline cu gene, cu cearcăne, cu fard albăstrui peste pleoape?
Cetățenii priveau prin ferestrele farmaciei, patiseriei, C. E. C.-ului,
magazinului de confecții pentru bărbați, femei & copii
indicatoarele de circulație se muiaseră de plăcere
țigăncile cu gumă de mestecat cu poze de Alfa-Romeo
își suciseră vertebrele cervicale în sus
iar ochii tăi intrau în nori, sclipeau în soare, îndreptându-se mereu
spre apus...
Erau nebunești, aveau expresia nebunească pe care ți-o văzusem în holul
blocului, când ne sărutasem în lumina beculețelor de la lift,
erau extraordinari și amenințători, erau instrumente de război, ovale
zepeline care nu țineau seama de galbenul zilei de
iunie, de emailul mașinilor de mic litraj parcate în
fața magazinului Materna
erau pure mașinării, mecanisme de ceas care nu-nțelegeau alfabetul
cosmeticelor, limbajul peltic al costumașelor pentru copii,
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Polonia și mamă, adresa este: