Răzvan Isac despre inimă

Era într-o seară...

Era într-o seară-n asfinţit,
Când stele începeau s-apară,
Din al tău trup neprihănit
Mi-ai dat să gust întâia oară.

Buzele-ţi dulci, fagur de miere,
Am sărutat atât de lung,
Şi-acum inima mea tot cere
La a ta inimă să ajung.

Era într-o seară când noi doi
A noastre suflete am unit,
Spre stele-am pornit amândoi,
Şi printre stele ne-am iubit.

Ca doi luceferi strălucim
Pe înalta boltă albastră,
În veşnicie ne iubim,
Şi veşnicia-i casa noastră.

poezie de Răzvan Isac (31 decembrie 2014)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un înger te veghează

Oriunde mergi un înger te veghează,
Eu l-am ales, unde mergi te urmează,
Dragostea aleg să ne fie văpaie,
Eşti minunea care aerul mi-l taie.

Sunt frate cu vântul şi te mângâi uşor,
Cu a mea adiere îţi iau orice dor,
Sunt frate cu luna, noaptea ne e mamă...
- Mereu a mea inimă, inima ta o cheamă!

Şi te las să cazi în braţele mele
Să ne contopim sub o perdea de stele,
Să ne fie amorul un univers imens,
În afar' de iubire nimic să n-aibe sens.

poezie de Răzvan Isac (11 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am rupt din raza de lumină

Am rupt din raza de lumină
Un colţ de soare pentru tine,
Căci văd că ai inima plină
Numai de dor, amar, suspine.

O să-ţi mai dau şi stele multe,
În noapte mii de licurici,
Când le vorbeşti, ei să asculte,
De glasul gurii tale mici.

Nu mi se pare drept să suferi,
Tu fiind un înger - ei nu plâng,
Atunci când dragoste oferi,
În suflet lacrimi ţi se strâng.

poezie de Răzvan Isac (18 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din inimă să-mi ieşi

Începând de azi mă doare
Fix în cot de dragoste,
Ea timp pentru mine n-are,
Şi-mi e numai pacoste.

Mă alungă, apoi mă cheamă,
Nici eu nu mai ştiu ce vrea,
De azi n-o mai iau în seamă,
O scot din inima mea.

Fă-ţi bagajul ş-apoi pleacă,
Ia cu tine ce-ai adus,
Inima de dor să-mi treacă,
Tu mai mult pe jar m-ai pus.

Îmi promiţi marea cu sarea
Nevăzută apoi te faci,
Şi mai mare-i îndignarea
Că vorbeşti când tre' să taci.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (19 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, dulce primăvară

- Zambile, ghiocei, narcise... toporaşi,
Şi parfum divin de flori de liliac,
În suflet mărtişoare candide ne laşi
O, dulce primăvară, ce mult ne eşti pe plac.

Din ce în ce iubire tot mai senin e cerul,
Şi razele de soare ne mângâie pe toţi,
A trecut şi iarna, a luat cu ea şi gerul,
O, dulce primăvară, a tale flori le scoţi.

Din florile frumoase îţi voi face cunună,
Căci tu eşti declarată regina primăverii,
Să străluceşti iubire sub clarul de lună,
Când se retrage ziua şi lasă locul serii.

Cu drag îţi dau a mea inimă, mărţişor
S-o ţii la pieptul tău, lângă a ta să bată,
Îţi împletesc cu ea cuvintele de-amor
Să mă iubeşti la fel, sau mai mult viaţa toată.

poezie de Răzvan Isac (1 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicată ţie, prieten drag!

Îmi amintesc cu drag de acele vremuri
Când ieşeam cu toţii afar' la joacă,
Îmi amintesc, şi suflet tu îmi tremuri,
Întristat de timpul ce anii o să ni-i treacă.

Ne jucam de-a v-aţi ascunselea
Şi făceam cornete din hârtie,
Cât aş vrea să-ntorc vremurile acelea,
Să mai fim cu toţii ca-n copilărie.

Şi mergeam pe banda ce transporta cărbune,
Cu tubermanele să ne "împuşcăm",
Au fost toate acele numai clipe bune,
Azi doar amintiri ce-n suflet le păstrăm.

Ai plecat, Cosmin, nefiinţa ai urmat,
Şi am pierdut un prieten ca un frate,
Ai plecat la ceruri, căci cerul te-a chemat,
Şi ai lăsat în urmă inimi îndurerate.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (26 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi frumoşi, nepăsători

Ţi-am dat inima întreagă,
Mi-ai înapoiat-o frântă,
Ai fost fiinţa cea mai dragă,
Azi o amintire cruntă.

Eu ţi-am dat amor curat,
Tu mie durere-n piept,
Nu m-ai iubit cu adevărat
Şi nu ştiu dacă este drept.

Ţi-am dat sufletul integral,
Fărâme l-ai înapoiat,
De-aceea eu am pus final
Iubirii care m-a asfixiat.

Pe tine te-am iubit mai mult
Decât cuvintele o spun,
Singurătatea mi-e tumult,
Şi-n suflet chin mereu adun.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (18 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visuri ce ne contopesc

Cine bate drumul sorţii
Peste râpele adânci,
Cine ia pumnalul morţii
Ce pândeşte de pe stânci?

Sunt eu, fără pic de teamă,
Lupt cu moartea şi înving,
Aud glasul ce mă cheamă
Să merg dragostea s-ating.

Glasul inimii fierbinţi
Ce m-aşteaptă s-o iubesc,
Pe nisip ca doi cuminţi,
Visuri ce ne contopesc.

poezie de Răzvan Isac (4 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de cei de acasă

Mi-e dor de mamă şi de tată,
Mi-e dor de soră şi cumnat,
Mi-e inima îngenuncheată,
De când de acasă am plecat.

Mă rog în fiecare seară
Domnul Sfânt să vă vegheze,
Cât timp sunt plecat din ţară
Ruga mea să vă urmeze.

O rog şi pe Maica Sfântă
Să fie mereu cu voi,
Şi îngerii ce în Rai cântă
Să n-aveţi griji şi nici nevoi.

poezie de Răzvan Isac (6 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se clatină un gând

Se clatină un gând
Şi cade, apoi piere,
Iubirea-i când şi când
Otravă, dar şi miere.

Îmi intră-n inimă
Şi-mi dă aripi să zbor,
Apoi cu patimă -
Rămân şi cu mult dor!

Şi vreau să mă tratez,
Dar nu e nici-un leac,
Şi tot mai mult oftez
Şi sufăr cât un veac...

Ce poate fi mai rău
Când iubeşti cu credinţă?!
- Să vezi sufletul tău
Pierzându-se în suferinţă!

poezie de Răzvan Isac (1 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

1859...

Alexandru Ioan Cuza
Om de seamă, Domnitor,
A înfăptuit Unirea
A două ţări într-un popor.

Azi sărbătorim cu toţii
Acea sfântă zi în care,
Am învins păgânii, hoţii
Şi-am unit două popoare.

Cei cu inima română
Azi se vor unii în horă,
Luându-se mână de mână
Mamă, tată, frate, soră.

.....................................................

Suntem fiii scumpei noastre ţări,
Mereu mândrii de al nostru sânge,
Luptăm şi goi şi fără de încălţări,

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (24 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştie tot pământul

Adie vântul,
Soarele străluce,
Pe mine gândul
Spre tine mă duce.

Adie vântul,
Pomii au înflorit,
Ştie tot pământul
Cât noi ne-am iubit.

Vreau pe-o adiere
Să ajung departe,
De-a ta mângâiere
Să am iarăşi parte.

Vreau să fiu o rază
Să îţi ating chipul,
Iar tu a mea oază
Ce opreşte timpul.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (17 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeme se nasc

Poeme se nasc şi nicicând nu mor,
Din gânduri o mie bine aşternute,
Din dragoste pură şi lacrimi ce dor,
Poeme se nasc, sublime, tăcute.

Cel care simte în suflet iubirea
Ş-apoi o transpune în versuri pe foi,
Acela-i ce poartă veşmânt nemurirea,
Prin versul ce-a curs din inimă, ploi.

Poemul mi-a fost amantă, soţie,
Am trăit iubirea, mi-a fost şi trădată,
Mereu cât trăiesc respir poezie,
Poeme se nasc şi nu mor niciodată!

poezie de Răzvan Isac (28 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da! E primăvară

Da! E primăvară,
Iar eu te strig iubire a mia oară,
Vino şi ascunde-te în suflet,
Să opreşti cu dragoste-al meu urlet.

Vino, dă-mi, ce tu cândva mi-ai luat,
Când mugurilor floarea nu le-a dat,
Când şi zăpezi mai erau aşternute,
Ai venit şi-ai luat glasul vorbirii mute.

Da! E primăvară,
Şi lacrimile-n ochi încep să doară...
Şi amintiri uitate azi revin,
Ca un blestem amar, ca şi un chin.

La fel ca atunci când ne-am cunoscut,
- Acum e primăvara unui nou început!
Cu glasul inimii te chem iubire,
De mă auzi tu vino şi adu-mi fericire.

poezie de Răzvan Isac (3 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ţi ispăşeşti osânda

Abia acum am înţeles, în fine,
Că eu n-am nici-un rost de nu te am,
Că viaţă mea-i pustie fără tine,
Mai bine dacă nu te cunoşteam.

Mă frământ în noapte când visez
Cum noi ne-am întâlnit întâmplător,
Şi îmi doresc să te îmbrăţişez,
Să te iau din vis, să scap de dor.

De-ar fi aşa uşor nu ai scăpa
Şi te-aş răpi pentru viaţa întreagă,
În inimă adânc eu mi-aş săpa,
Şi te-aş întemniţa iubire dragă.

Să-ţi ispăşeşti osânda-nchisa-n mine
Să nu mai poţi nicicând să evadezi,
Să mă iubeşti cum te iubesc pe tine,
Doar cu iubire ta să mă imbrăţişezi.

poezie de Răzvan Isac (4 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce-ai venit?!...

De ce-ai venit dacă tot pleci,
De ce prin focuri tu mă treci,
De ce mă laşi să-ndur pustiul,
Să-mi fie casă doar sicriul?!

Iubeşte-mă şi-alungă moartea,
Din inima ta să-mi dai partea,
Ce cu drept mi se cuvine -
Să gust amorul doar cu tine!

De ce-ai venit, dacă nu stai,
Şi-n pieptul tău nu mă mai ai?
Vrei să mă vezi numai oftând,
După iubirea ta plângând.

Asta iubire nu se cheamă,
Nici nu mă mai iei în seamă,
Pleci departe pe-al tău drum,
Eu din iubire mă fac scrum.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (3 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe sub geana nopţii

Pe sub geana nopţii curge
O scânteie dintr-o stea,
Din înaltul cer ajunge
Toată la inima mea.

Vrea să reaprindă focul
Ce-l aveam pe când iubeam,
Pe nimic eu am dat totul
Crezând că iubirea am.

Pe sub geană nopţii cade
Un amor din altă vreme,
Într-un vis de mult el şade,
La el vrea ca să mă cheme.

Iarăşi dragostea întinde
Ale sale grele mreje,
Iarăşi sufletu-mi cuprinde
Cu-ale sale adânci vârteje.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (17 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar reveni iubirea

În noapte ne iubeam
sub o lună plină,
Iubirea nu mai e.
-Din a cui pricină?
Eu mi-am dat inima
să fie totul bine,
Am primit în schimb
doruri şi suspine.
Dragostea ne-a fost
dulcele parfum,
Într-o clipă toată
s-a prefăcut în scrum.
N-a mai rămas decât
o scânteie care
Fără iubirea ta
se stinge şi dispare.
De-ar reveni iubirea
cu parfumul ei
S-ar reaprinde alte
sute de scântei,

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (7 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis nocturn

Am stins lumina şi m-aşez
Pe patul ce mi-e mare,
Mi-e greu s-adorm, căci te visez,
Şi visul rău mă doare.

Nu închid ochii bine şi
Încep a te visa,
Aş vrea din visul meu să ieşi
Să mi te pot îmbrăţişa.

Desprinde-te, o, vis nocturn,
Din gânduri ieşi afară,
Şi vino-ntr-al capelei turn
Să ne iubim în noapte iară.

Desprinde-te şi fă-mi visarea
Reală ca şi un sărut,
Apoi alungă-mi întristarea
Şi dă-mi iubirea ce am vrut.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (6 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se-aude trist şi sunetul viorii

Se scutură acum petala florii
La început senin de primăvară,
Se-aude trist şi sunetul viorii
Ce-odată ne cânta seară de seară.

Suferinţa mea nu se mai curmă,
Numai viaţa mea încet se stinge,
Şi voi lăsa de dor numai o urmă
A lacrimei ce sufletu'-mi atinge.

Nu au mai ieşit de sub zăpadă
Nici ghioceii albi şi minunaţi,
Singurătatea nu vor să îmi vadă,
Şi veşnic au rămas tot îngropaţi.

Şi iarna pare că nicicând nu trece
Şi eu rămân aici tot îngheţat,
În dorul greu, pustiu şi tot mai rece,
De-o simplă amintire agăţat.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (26 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!