Stelelor ce scapără în seară nu li-i teamă licurici să pară.
citat celebru din Rabindranath Tagore
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
I
Poete, se-apropie seara; îți încărunțește părul
Auzi în visările tale singuratice chemarea de dincolo?
E seară spunse poetul și-ascult, cineva poate strigă din sat,
Cu toată ora târzie
Veghez dacă două inimi tinere, rătăcite, se găsesc și dacă
Ochii lor lacomi cerșesc muzica menită să le curme tăcerea
Și să vorbească pentru ei.
Cine le va țese cântece de iubire, dacă eu stau pe țărmul vieții
Și contemplu moartea și viața de dincolo?
Cea dintâi stea a serii se stinge
Flacăra unui rug funerar moare domol lângă râul tăcut.
Șacalii urlă în cor în curtea casei pustii, în lumina istovită a lunii.
Dacă vreun călător, părăsindu-și căminul, vine aici să vegheze
Noaptea și cu fruntea plecată să asculte murmurul întunericului
Cine va fi acolo să-i șoptească tainele vieții, dacă eu, închizându-mi
Ușile, aș încerca să mă lepăd de datoriile de muritor?
Nu-mi pasă că-mi încărunțește părul.
Sunt pururi la fel de tânăr, sau la fel de bătrân,
Asemeni celui mai tânăr sau mai bătrân din satul acesta.
Unii au surâsul dulce și simplu, iar alții, un licăr viclean în privire.
[...] Citește tot
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul (1913)
Adăugat de Carmen Manuela Măcelaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
I
Poruncește, și eu voi culege toate fructele mele
Pentru a ți le aduce în coșuri pline în grădina ta,
Cu toate că unele din ele s-au trecut,
Iar altele sunt încă necoapte.
Căci anotimpul devine greu în splendoare,
Iar fluierul păstorului suspină în umbră.
Dă poruncă, și eu voi pune să se umfle
Pânza corabiei pe râu.
Vântul de martie s-a ridicat
Și a tulburat valurile care lâncezeau.
Grădina și-a exaltat tot sufletul său,
Și în ceasul mâhnit al serii,
O chemare a venit de la casa ta,
Pe plaja pe care-o îmbracă în aur asfințitul.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Coșul cu fructe (1916)
Adăugat de Carmen Manuela Măcelaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Toată dimineața am încercat să-mpletesc o cunună, dar florile-mi lunecau dintre degete. Erai așezat departe de mine și mă priveai pe furiș. Întreabă ăst ochi întunecat de răutate a cui e vina?
Încerc să cânt un cântec zadarnică încercare. Un zâmbet pierdut tremură pe buzele tale. Întreabă-l de ce nereușita mea? Lasă-ți buzele surâzătoare să-ți spună cum glasul meu s-a întunecat în tăcere ca o albină nebună de beție în sânul unui lotus.
E seară. E timpul ca florile să-și închidă petalele. Lasă-mă să mă așez lângă tine și poruncește buzelor mele să îndeplinească astă slujbă a nopții, la lumina stelelor îngândurate!
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Navigând departe
Azi dimineață se șoșotea că vom pleca într-o barcă,
numai tu și cu mine, și că niciun suflet nu trebuie să știe
de călătoria noastră spre nicio țară și spre niciun liman.
În acel ocean nesfârșit,
la surâsul tău atent, cântecele mele vor deveni mai melodioase,
libere ca valurile, libere de toate legăturile cu lumea.
Nu a sosit încă momentul?
Mai sunt unele lucruri de făcut?
Iată, peste faleză se lasă seara
și-n lumina palidă păsările mării revin la cuiburile lor.
Cine știe când parâmele vor fi molate
și barca, asemeni unui ultim licăr al asfințitului,
va dispărea în noapte.
poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Rabindranath Tagore despre seară, adresa este: