Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Radu Mihăilescu despre moarte

Morți sau vii?...

Moarte în viață sau viață în moarte?
Cum e acum și cine socoate?
Dacă plătim trai într-o dată?
Prin izbăviri înseamnă spre-o poartă?

Unde ne-aflăm și unde-i mai bine?
Dacă înviem prin moarte în sine?
Dacă amăgim pe-atâtea suspine?
Doar de-a trăi în moartea de mâine.

Viață și moarte și invers se poate
Lumina-ntuneric cum se împarte?
Dacă ne-așteaptă o altfel de rimă?
Dacă e-aici morți nașterii vină?

Nașteri din moarte, murim a ne naște,
Dacă-i aceasta poarta spre toate?
Dacă-i continuu în cerc repetate?
Timpuri de-acum cu ce-i pe-altă parte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt mort și viu...

te-am omorât cu o-ntrebare
și tot așa, eu, am murit,
nu de o moarte ca oricare,
sunt viu și mort, sunt viu murit

din buzele-ți frumoase, pârguite,
din ochii tăi în foc, cu foc,
atâtea vorbe au fost asmuțite,
să-mi rupă inima, din loc în loc

m-a omorât a ta suflare
și tot cu ea, mult mai iubit,
atât de dulce, suavă alinare,
mi-ai dat să mor, dar am trăit

obositor îmi este timpul darnic,
de amăgiri, de bucurii,
prin patul singur și șăgalnic,
te caut în somn, să mor o zi

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cercul frunzelor

Gândind, nu știu unde leg
Adevărul când îl scriu
Când mă odinesc, nu știu
Stând la umbră.. ce culeg?

Întins pe pământ, sunt viu
Frunze moarte cad pe jos
Trosnind câte-un os și-un os
Sec și des și în pustiu

Strâng în palme noii zori
Rupți din vraja nopților
Îmi întind șira ușor
Mi-o trosnesc de două ori

Țesut blândul ruginiu
Împletit versu-i citesc
Scrisul într-un mod firesc
E cu verde fumuriu

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suflet rătăcit...

suflet chinuit de viață,
ai crezut și ai sperat,
că iubind fără de pată,
ai să fii încoronat,
ai crezut că poate timpul,
te apropie și speri,
că-ntr-o zi vei fi alesul,
ochilor strălucitori

suflet trist în rătăcire,
doar în vise mai zâmbești,
doar în vise, ce iubire?
o primești și dăruiești,
către-o rază, o nălucă,
ți se-arată de prin nori,
te îmbeți, vorba-ți încurcă,
tremuri blând, ai vrea să mori

suflet trist, nebunul sorții,
ai crezut în vânt și ploi,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fără îngăduință

Și n-am cerut să fiu sămânță,
și n-am cerut să fiu Adam
să gust din mărul cel mai dulce
năpasta lumii an de an.

Și n-am cerut privirea-albastră
și nici o inimă de leu,
și nici statura cea semeață,
și mâinile muncind din greu.

Și n-am cerut nici cugetarea
și nici iubirea n-am cerut,
m-ai pus fără de voie marea
deasupra a tot ce-ai făcut.

Și n-am cerut nici răzbunarea,
mânia Ta nu am cerut
și n-am cerut nici boală, moartea,
și nici trăirea într-un trup.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ciclu

Totul a-nceput într-o continuare...
Cum se naște floarea zâmbind către soare,
Soarele -o usucă într-o scăldătoare
De raze călduțe și unduitoare.

Nu-i nimic pe lume care nu foiește,
Chiar și piatra, timpul o încărunțește
Până când în rosturi o cermăluiește
Și o suflă vântul până-o prăfuiește.

Totul este viață și apoi e moarte,
Moartea se transformă într-o vietate.
Într-o perioadă ciclul se rotește,
Nu mai știu din ce totul încolțește.

Din nisipuri fine și din praful mării
Stâncile se-nalță până-n vârful zării,
Din apa sărată crește altă floare
Ce-și ia din pietroaie frunze și-o culoare.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Liniște între noi

E atâta liniște între noi,
A înflorit de-atâtea ploi,
Răcoarea este în noi doi,
O depărtare de noroi.

Noroi uscat de-atâta timp
Pe ochii noștri și pe chip,
Nu lasă genele să pice
În somn de liniște și dulce.

E liniște și ea ne doare
La orice mică răsuflare,
La orice bobocel de floare,
Ce moare de atâta soare.

E liniște și consolare,
Eu sunt aici și-n depărtare,
Eu sunt închis în frământare,
Tu cum mai ești și ce te doare?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Existență

Ce bine că ești
Așa cum ești tu
Ce bine că sunt
Așa cum sunt eu
Fiecare o frunză
Fiecare pe-un pom
Fiecare o ființă
Fiecare un om

Împreună o mână
Ce ne leagă de noi
Fiecare în gânduri
Răscolite de ploi

Ce bine că ești,
Ce bine că sunt
Muritori când și când
Muritori rând pe rând
Cu pauze scurte
Cu pauze lungi

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gusturi

Gust din mure și din fragi
Cu dulceața lor mi-s dragi,
Dar când gust din carnea ta
Dulce-al ei e altceva.

Miros floarea multor tei
Ce parfum e-n jurul ei,
Dar parfumul tău să știi
N-am să-l uit pân'-oi muri.

Drag mi-e câmpul înflorit,
Verdele abia-ncolțit,
Dacă ar fi din tot s-aleg
Dragă-mi ești într-un întreg

Mult mai mult și mi-e ușor
Să le spun cuvintelor,
Iubesc ochii tăi rotunzi,
Iubesc buzele-ți când râzi.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suflete neîmpăcate...

curg zilele în câte-o noapte
cu multele lumini și umbre,
tăcerile nu vor nici șoapte
și visele sunt cele sumbre

când soarele se pregătește
să se ascundă după lună,
toată natura amorțește
și numai moartea e senină

atunci ies duhurile să se plimbe
prin crucile de pe morminte,
câte-o lumină, flacări strâmbe
se pâlpâiesc de cele sfinte

acolo-i viața într-o moarte,
se-aud pe-alocuri foșnituri,
din spaimele neîmpăcate
se-aud trecutele frânturi

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la moarte, dar cu o relevanță mică.

Jertfă

Ce noapte, ce noapte și mâine ce noapte
și clopote toate cum bat înnoptate
și slujbe-n biserici și oameni pe coate
se roagă de moarte să plece departe

Și cuie în mâini și cuie în picioare,
ce jertfă pe cruce, ce spini fără floare,
ce jertfă jertfită, ce sânge se scurge
și-o mamă cum plânge cu fruntea pe cruce

ce noapte, ce noapte și mâine ce noapte
și clopote toate cum bat înnoptate

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș vrea să îmi răspunzi, să înțeleg...

Aș vrea să îți scriu, să vorbesc cu tine, Doamne,
de ce pe lume sunt atâtea drame,
de ce noi suntem răi, suntem nebuni
și îmbracăm un adevăr doar cu minciuni,
de ce în clipa scurtă a bătrâneții,
descoperim ce este calea vieții

Aș vrea să îmi răspunzi, să înțeleg,
în simplitatea Ta să te dezleg,
căci mi s-au dus atâția dintre noi
plecați de ieri, de-acum, la fel de goi
și au plecat fără averi deșarte,
rămase pe pământ, moartea împarte,
prin tribunale, rude se găsesc dușmani
și mor curând și ei gândind la bani

Aș vrea să îți vorbesc, aș vrea să mă și ierți,
căci am greșit cât nouă printre vieți,
acum încep să văd și-ți caut lumina,
era atât de-aproape și divină

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Abstract

Sub păcate toți picăm
luând cu noi marea iubire,
clipele de fericire
prea devreme le uităm.

Ne apare un punct gol
și se face tot mai mare,
crescând până-n disperare
cu răceala unui pol.

Cu păcatele murim
și n-am terminat povestea
nopți întregi stăm cu tristețea.
și am vrea să repetăm.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și privim...

Unde sunt românii?
Cine îi mai vede?
Țara asta moare!
Și în vânturi piere.

Scoal-te Eminescu!
Să vezi ce-au făcut,
puii de nemernici
care ne-au vândut.

Mint și mint întruna
la televizoare,
hoții și bandiții
și-alți din lumea mare.

Unde sunt romanii?
Dacă ei mai sunt,
iartă-i Eminescu!
Cei buni sunt pământ.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De drum nebun

Îmi e calul obosit
de atâta galopat,
spre un câmp mai înverzit
unde poate a plouat

și mă duc pe calea mea
spre soarele ce apune,
sus nu este nicio stea
s-o iubesc nescrisă-n rime.

Aud pietrele călcate
și crăpate unele,
deranjate sunt pe moarte
invocând copitele.

Îmi e calul obosit
și încă mă duce-n spate,
de mers mult e umilit
și mă duce până poate.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înscris

Scriu când mor pentru a rămâne
prin flori, prin frunze, prin tei,
e liberă lumea să mă îngâne,
e liberă lumea să creadă în zmei.
Sunt criticat și iubit deopotrivă
si uneori îngenuncheat
de stele, de drumuri, de lună,
sunt pentru viață un fel de ciudat!
Știu și nu știu multele rosturi
și mai știu și pe unde-am călcat,
lăsând ruptă iubirea de iarbă,
lăsând noroiul sub tălpi îngropat!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prea sus

Nu pot să ajung la stele
să le mângâi, să le strâng,
sărutându-le să plâng
că nu pot să fiu ca ele

Vor să chinuiesc de zbor
și-mi par toate fermecate,
luminând-o și pe moarte
și ochii cuprinși de dor

Înălțimea lor domnește
peste micile mărimi,
prea pline de mărăcini
într-o lume de poveste

Nu pot să ajung la stele
să trec mândru al lor prag,
plin de mine și cu drag
să mă tutuiască ele.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Țărână luată de vânt...

oare, de câte ori trăim?
oare, de câte ori murim,?
de câte ori ochii deschiși?
de câte ori ochii închiși?
plătim ceva ce nu vom știi,
lăsăm păcate celor vii,
călcăm atâtea jurăminte,
ne amăgim apoi oriunde,
suntem atât de falși în viață,
urcăm mereu un vârf în ceață,
suntem acei ce nu se lasă
și când murim ne vrem în față
și pentru ce? și pentru ce?
apoi de ce? și-apoi de ce?
același glod ne e mormânt,
țărână luată de un vânt...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cum arzi, mă arzi...

cum arzi,
cafea fierbinte la culoare,
cum râzi și arzi,
în mine clipa asta moare

cum risipești
mireasma pleacă călătoare,
cum mă răsfeți
așa cum ești, îmbietoare

risc să te gust,
știu amețeala și îmi place,
îmi curge-n bust,
mă încălzește, mă întoarce

cum strălucești,
lichidul tău amar și dulce,
mă mai trezești
prin gânduri mai îmi pun o cruce

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Reînviere

În orice ochi e-o adâncime
și-n orice frunză e o toamnă
și nu e loc trasat de urme
care uscat nu mai emană

Din rădăcini din nou urmează
trunchiuri de lemn și de verdeață
Pământul unic recreează
din moarte semnele de viață

Albul e pur de transparență
și negrul pur îl încadrează,
uimită Luna resemnată
zâmbește și se deplasează

Lumina plină de visare
și colorând umbrele nopții,
în fuga ei din mândrul Soare
renaște sensul dimineții

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Radu Mihăilescu despre moarte, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook