Cai morți
În ceața cimitirului
doi cai pasc
în fața crucilor
a mea și a ta
unul a murit
poate s-a otrăvit cu iubirea ce crește la tine pe mormânt
și dacă-i așa
să-l îngroape cu mine
să îmi fie coșciug
să ne descompunem împreună
să-mi galopezi prin spirit
nu ai mai făcut-o de mult
de la ultimul cal mort
poezie de Relu Cazacu (13 februarie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Când dragostea nu vrea să moară
dezlipește posterul cu eroi îndrăgostiți
e cojit pe margini
lasă porumbelul ud și înghețat
să respire cu mine sub pene
lasă-mă să citesc poveștile norilor
sunt o cochetă mică și proastă
m-am săturat să fiu mângâiată cu mâna clovnului
să îți simt gustul de colivă al gurii
nu sunt un magazin deschis non-stop
unde rămâi mereu dator
vreau să ne ținem de mână
să fim priviți prin capacul de sticlă al sicriului
să ascultăm pământul cum strigă
pentru ultima oară
lăsați trupurile să vină la mine
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A treia scrisoare a îngerului
plimb printre voi
în lesă
imaginea câinelui alungat de acasă
nu vă recunoașteți chipul
îndoielnică fulgerare de lumină
omida nu are oglindă
ascunsă în frunze
nu știe ce fluture va fi
nu acoperiți lătratul
cu huruitul dricului
priviți în sus
de la început
totul se găsește deasupra voastră
nu va legați de eternitate cu
funia lui Iuda
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liturghia liniștirii
Două lumini înaripate
cu vocile de ceară
cântă liturghia liniștirii
le mângâi penele
pe autostrada
unde toate mașinile au un far spart
câinii se dau la miezul nopții
transformat în cufăr cu strigoi
lătrându-și acatistele în roșu și lumină
pe banda de avarii
morții dansează
în mișcarea tatuată de infinit în mine
împart măruntaile mele
îi rog să-ți lase inima ție
și intru în hora lor pe sârma ghimpată
tu
sărută-mi cicatricea ombilicului
desprins de trecut
spune-le tuturor
că am fost un autostopist
[...] Citește tot
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la moarte, dar cu o relevanță mică.
Livada crucilor
Mi-am intoxicat casa
pentru un zâmbet cu data expirată
îmi plâng degetele cu humă
zgârii carnea pereților
în unghii rămân doar iluzii
moartea îmi ține jurnalul
scrie ultima filă
sentință fără drept la recurs
voi fi abandonat în decolteul naturii
o rădăcină în livada crucilor
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul creației
ai dezgropat un craniu bătrân
și un mort tânăr ai descărnat
ai luat de la morgă
un ficat
un plămân
și un ochi cu cataractă
ciroză
cancer
și sifilis
ți-am adus eu
pe caii roz ai lui Gauguin
le-ai împachetat într-o valiză
și m-ai exilat să agonizez în insula asta
unde moneda mea
nu e cotată la casa lor de schimb valutar
neplătind factura la luceferi
voi orbi în flacără
vidanjează-mi canalele mânecii înfundate cu lut
[...] Citește tot
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierderea urmei
să dăm foc pădurilor
să distrugem orașele
cum fac copiii
când lovesc cu mingea
bibelourile mamei
să ne rămână urma în urmă
trecând cu tălpile prin lacrimile sfinților
să nu ne adulmece câinii
să închidem și să aruncăm telefoanele
moartea încă da s. m. s-uri
să părăsim sensul giratoriu al vieții
și în prima sâmbătă după dezastru
să ne închinăm zeului
ce varsă apa noii ere peste noi
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O culoare nebună la secția de psihiatrie
o culoare nebună și proaspătă
de lapte degresat
au căpătat pereții
secției de psihiatrie
te simt
privești prin gaura cheii
în viața mea
vezi cum îmi iau pastilele
și vezi
toți copiii
ieșiți din mine
cum sar coarda
și joacă șotronul
cum scot limba
și râd
provocându-mă
la o leapșa pe uitate
dar sunt prea obosit
m-am uscat tot
[...] Citește tot
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Priviri mumificate
Trebuie să curăț petele de sânge
din interiorul pantofilor
ți-am spus să nu încerci
să te sinucizi în mine
prin indescifrabila
croșetare a neuronilor
ai călcat de atâtea ori în străchini
tăindu-te în propriile ascuțișuri
îți simt ADN-ul pe limbă când mănânc
mi-ai înviat toți morții
i-ai pus la masă
rupe-ți carnea cu oasele lor
transformă-ți binarul schelet
în cuvânt
o să deschid fereastra
să îți arunc
privirile mumificate la gunoi
sau în ochii orbilor
e o metodă mai bună
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de Teo enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păpușa lui Tataia
Cerul își trage pe cap gluga de nori
cusută cu fir de noapte
luna își mută ochii pe partea întunecată
din sirena ambulanței urlă moartea
l-au luat pe Tataia
nu o să-l mai văd
păpușa lui îi plânge urma pe bancă
îmi amintesc cum umblam
cuvânt lângă cuvânt
prin mine
urmărind parcă un film trist
mă așez lângă ea
între noi golul lui Tataia
locul lui în junglă
unde patru ani și a vânat leul
la fel ca el
filosof și alcoolic
[...] Citește tot
poezie de Relu Cazacu (21 aprilie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Relu Cazacu despre moarte, adresa este: