Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Renata Verejanu despre gânduri

Decalaj

Lent intru în vocala zilei –
Am vocale pentru toate vârstele –
Zidesc poemul timpului, ermetic
În care gândul se răsfață, se impune
Licitației mileniului în care surâsei:
E clipa nașterii unei virgule enorme
Ca să se poticnească plictisitorul
Pun ideile pe fața de masă
Și musafirii mi se duc sătui
Derutați că am vocale mai multe
decât tot alfabetul...
Mă și înjură, înmulțindu-mi vocalele –
La temelia poemului nu le pui,
La temelia poemului găsesc vocale din
Demnitatea înaltului, din visul fiului, senin,
Din ochii copilului născut odată cu acest poem.

E mare decalaj între mine și călăul ce crede
Că de el mă tem...

poezie de din Poetul dintre milenii
Adăugat de Alina DraganceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Criterii

Tu ești ecoul gândurilor mele
Al nebuniei dulce înțeles...
Hai, spune, după ce criterii
Stăpânul umbrei mele te-am ales?..

Hai, spune, din tăcerea ta enormă,
În care toți chinezii nu încap
Și vântul își ia propria ta formă
De jos până la cap...

Tu ești ecoul gândurilor mele:
A celora pe care nu le-am spus...
Am gândit cât frunză și stele -
Surâde-acum în fața mea Iisus...

poezie de din Poetul dintre milenii
Adăugat de Alina DraganceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Improvizare

Tu, omule, cu destinul tuns chilug
Și zilele destrămate până la secunde,
Te spintecă lăuntric un țipăt prelung –
Dar cine-l aude?

Îmbrăcat în hamuri ca un cal de rasă
N-ai tras nici o brazdă, nici plug n-ai văzut.
Peste sânul zării – liniștea rămasă:
Ai tăiat o hrincă, cerul ai vândut.

Ai lovit în horă, de-au rămas în sat
Brațele de ceară într-un cerc restrâns –
Mai încing un dans ca pe un oftat:
Viața mi-e durerea după care-am plâns.

Câți suntem la număr? Cât ne-om ține oare?
Să nu dăm gândirea să ni se repare
După "bunul simț" al vre-unui ghid
Care-n loc de inimă și-a-nălțat un zid.

poezie de din Poetul dintre milenii
Adăugat de Alina DraganceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu fac schimb

Spre nenorocul meu – nu-s tufă de măcriș,
Ideile nu-mi pot fi plantate în oricare creier...
Eu viața nu mi-o schimb pe-un mărunțiș,
Și gândul orișicui nu voi să-l cutreier.
Gândiți, semenii mei, frumosu-i fără capăt,
Gândiți cât mai profund, și mai ales...
Eu visul ca pe-o creangă altoită-l capăt
Și răspândesc cu el întregul Univers...
În gânduri sănătoase inima-mi tresaltă,
Din gânduri e țesut al meu destin,
Iubirea stă cu ura în calea-mi laolaltă,
De mare bucurie - și mari dureri se țin.
Spre mirarea mea – când norii dau năvală
Și tot ce am măreț înăbușă în ceață,
Nu schimb nicicând țărâna cea natală
Nici pe-un pud de aur, nici pe-un fir de ață.
Spre nenorocul meu, mi-i dat să intuiesc
Prea marele noroc frumos ca să trăiesc.

poezie de din Poetul dintre milenii (1980)
Adăugat de Alina DraganceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la gânduri, dar cu o relevanță mică.

Trăiesc în privirea ta

Eu trăiesc în fereastra închisă de obloane
Să nu vadă cerul că-s eu către drum -
Timpul mă împinge, flămând de coroane
Crescute pe dinlăuntru a tot ce îți spun.
Sufletul zilei deschide a sa carte
La pagina scrisă de acum un an,
Si crede că-s mănunchi de glume curate
Neimportante pentru vre-un plan.
Ci eu trăiesc în fereastra ta, vis devreme,
Soarele întinde umbra-mi pe pereți,
Nenumărate patimi cearcă să te cheme –
Să nu fugi de-acasă, cer de dimineți.
Eu trăiesc în fereastra ta, și când e noapte,
Și-n corp îmi dă năvală gândul tău, senin:

Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departe
Că-n geamul tău deschis pot să nu revin.

poezie de din Poetul dintre milenii (26 ianuarie 1980)
Adăugat de Alina DraganceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din ochii celui mai obraznic bărbat

Din ochii celui mai obraznic bărbat
Mă priveau stâncile unei aroganțe alese...
Eu, femeia tânără, un veac am înserat
În zborul păsărilor ce știu să deteste
Trufia, ignoranța și simpla trădare
(Intuiția niciodată nu m-a părăsit)
Aveam să-l modelez ca pe un lut moale
(Să fi fost bărbatul cel mai iubit?)
Și să fac din el, deseori - un ulcior
Și așa, cum se crede plin cu licoare,
Să-l las, zi de zi, să moară de dor.

Din ochii celui mai obraznic bărbat
Eu cobor, domol, ca un izvor de câmpie
Și ocolesc toți bărbații din stat
Cărora le-am zâmbit cu mărinimie.
Intersectez noaptea, fiind acea lumină
Ce din stele nici gând să cadă,
Zorii multe-culori îi aprind și-i iau în mână
Și-i sfătui în pieptul cui să ardă.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Valentin RusuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Renata Verejanu despre gânduri, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook