Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Rodica Constantinescu despre cruce

Rodica Constantinescu

Ziduri fără turlă

Pământul clocotește pe pietre fumegânde,
Se năruie și vremea printre scântei și fum,
Apar oștiri de îngeri purtând cu ei osânde,
Căci Sfânta Cruce, azi, a devenit doar scrum.

La margine de zare sunt serpi cu guri de foc
Și parcă vor să-nghită incandescentul cer,
Iar ziduri fără turlă mai ard din loc în loc,
O spuză ce transmite: De-aicea n-am să pier!

Când Crucea Ta, Iisuse, s-a prăvălit arzând
Toții am căzut cu frică și tremur la pământ,
Cuprinși de lungi regrete, rușine, lăcrimând,
Știind că Te-am rănit, uitând al Tău cuvânt.

Iisuse Blând, ai milă, suntem ca și pierduți,
Mai scapă-ne din nou din gheara rece a morții,
Suntem nevolnici, știu, la cel viclean vânduți,
Dar iartă-ne, ca lupii să nu-și înfigă colții.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la cruce, dar cu o relevanță mică.

Rodica Constantinescu

Cortina cade

Priviți, plecăm cu toții, rând pe rând
Ca niște fluturi ce zboară doar o dată,
Cât de ușor ajungem o boare și un gând
Iar partitura noastră se termină îndată.
Cortina cade iute și peste-al nostru rol,
Mai fâlfâim plăpând din gene și aripă,
Apoi, plecăm Acasă, după un lung ocol,
Iar scena vieții, iată, dispare într-o clipă.
Rămâne scris aicea doar numele pe cruce
Și-o amintire poate, de omul ce am fost,
Urme săpate-n inimi ce lacrima aduce,
De noi depinde totul, s-avem mereu un rost.
Suntem atât de triști și singuri la plecare
Doar îngerul trimis, tăcut ne-nsoțește,
El sufletul ni-l poartă către înalta zare,
Unde o lumină albă în ceruri îl primește.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Constantinescu

Jelim cu toții-n cor

O țară-ntreagă-și plânge ursita rea și morții,
Iar brațe mii se-nalță spre ceruri cu durere,
Jelim cu toții-n cor, năpăstuiți ai sorții,
Văzând cum viața noastră nu e decât părere.
Dar până când, o, Doamne, să suferim tăcuți,
Văzând înmărmuriți că ce ni-i drag se duce?
Cum să privim spre moarte fără o vorbă, muți,
Să ne lăsăm copiii să fie-ntinși pe cruce?

Treziți-vă români cât nu e prea târziu
Și să luptăm acum pentru urmașii noștri!
Nu mai lăsați vlăstare să zacă în sicriu
Pierduți întru vecie printre lumini și aștri.
Hai să ne cerem dreptul de-a viețui în pace,
De-a nu mai fi vânduți, pentru un pumn de-arginți,
Ne-au înșelat cu rândul fiindcă românul tace,
Dar să-i ferească sfinții, când vom fi scoși din minți.

Voi, mame, faceți zid spre pruncii ce-i aveți
Și vă luptați cu lupii ce seamănă teroare,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Constantinescu

Venit-a, Doamne, vremuri tulburi...

Venit-a, Doamne, vremuri tulburi
Și viața-i luptă ne-ncetată,
Pustiu se vrea moarte și neguri,
O lume stearpă și-nghețată.

Se vrea, o, Doamne, necredință
Și-un trai cu fruntea în noroi,
Se vrea doar om fără putință
Cuprins de neguri și-n nevoi.
Pândește-n umbra nopții, veliar,
Râzând perfid când suntem încolțiți
De oastea a sa ce nu are altar,
Niște mișei ce-n suflet sunt robiți.

Dar vremea, lațu-ncet îl strânge
Vin semne clare din înaltul cer,
Pământul strigă înecat în sânge
Nu mai suportă negrul temnicer.
Trimite, Doamne, Îngeri cu dreptate,
S-aducă printre noi divina Lege

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Rodica ConstantinescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Constantinescu

Hristos a înviat!

Bat clopotele în cea mai lungă noapte
Și cerul se unește prin rugă cu pământul,
Din lumile astrale coboară blânde șoapte,
Sunt îngeri-soli ce răspândesc cuvântul.
Creștine, simți tumult către o nouă viață
Unde speranței-i cresc aripi de curcubeu?
Pe nor stă scris un psalm, o tainică povață,
Smeriți să fim în toate și iubitori mereu.

E noaptea-n care plânsul devine bucurie
Și răul pierzător se-ascunde-n văgăuni,
Creștine, nu uita, să porți în mâini, făclie,
Ca sufletul să zboare departe de genuni.
Să n-adormim vrăjiți de amăgirea dulce,
Ci s-alergăm cu toții lângă al Său altar,
Acolo e Hristos ce-a îndurat pe cruce
Pășind pe moartea rece și-ntuncat hotar.

În patru zări se-aude cum clopotele bat
Și glasuri se înalță slăvind Mântuitorul,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Constantinescu

De vreau să fiu iertat

E ceasul de-ntâlnire cu bunul meu Iisus
Când voi mărturisi nevrednicii, păcate,
Stau în genunchi, iar gândul mi-e supus,
Doar sufletul palpită, din aripă se zbate.
Sosi-ta vremea scrisă pe fruntea înserării
Și Domnul e la ușă, așteaptă să-i deschid,
Ridic smerit o cruce a rugii și-ascultării
Ca să alung din preajmă pe veliar perfid.

Mă-ntreb Iisuse Bun, ce bine Ți-am făcut,
Am stat flămând și gol vreodată pentru Tine?
Am mers desculț prin spini cu sufletul tăcut,
Gândind mereu, cum să-ți slujesc mai bine?
Dar din adânc, conștiința, mă mustră fără milă
Și-mi strigă drept în față cât sunt de fariseu,
Mi-arată calea dreaptă și-o viață mai umilă
De vreau să fiu iertat de Bunul Dumnezeu.

Am sufletul, Iisuse, pe-o margine de hău,
Căci sunt smerit pe-afară, dar înăuntru-s gol,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Rodica Constantinescu despre cruce, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info