Sunt un copil
Sunt un copil!
Nu-mi distrugeți copilăria!
În lumea mea sunt îngeri cu aripi de catifea
Și stelele au culoarea curcubeului...
E drept că dorm cu ursulețul de pluș
Pe care bunica mi l-a dăruit
Să mă protejeze de lacrimi.
E drept că dorm cu broscoiul fermecat
Și maimuțica de blană,
Dar ele sunt parte a copilăriei
De care nu mă voi despărți în veci.
În lumea mea, florile au nectar de vise
Și fluturii se înalță spre Dumnezeu,
Aducându-ne pe pământ, Duhul Sfânt.
Copiii îl au pe Dumnezeu în sufletul lor!
De aceea sunt și voi rămâne copil!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
Timpul a stat o clipă-n loc și plouă
În ochii noștrii, azi, cu stropi de rouă...
Ne săgetează amintiri și vise,
Gânduri rămase-n noi atunci, nescrise.
Ne fulgeră-n priviri întâia clipă,
Când cu sfială, pașii ni-i opream
În fața clasei și lăsam în urmă,
Lumea în care încă mai credeam.
Apoi ne-am ridicat vlăstari sub stele...
Cerneau din ochii noștrii scânteiri...
Aveam speranțe, vise efemere...
Și în minuni credeam... și în iubiri...
Când ne-am întors privirea spre vărsare,
Aceiași pași timizi ne-au însoțit
Și-același crez ne-a înălțat sub soare
Și în oglinda vieții ne-am privit.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne cheamă țara
Ne cheamă țara! Datorii celeste
Ne cheamă iar, istorii să schimbăm.
Să fim stăpâni în țara noastră scumpă
Nu slugi plecate-n juguri... Să luptăm!
Ne cheamă țara! Pruncii, din cenușa
Atâtor irosite așteptări...
Ne cheamă țara! Să deschidem ușa
De-acum, neobositelor chemări.
Călă i creștini... blestem sub semnul crucii...
De ce în 89 au murit
Copiii, frații, mamele și pruncii?!
De ce de-atunci, voi toți, ne-ați tot mințit?!
Ne cheamă țara! Sângele zvâcnește
Ca un vulcan de patimă și dor...
Aici, acum, zadarnic se trăiește!
Aici, acum, mereu ne cheamă țara.
Veniți cu mic, cu mare, să luptăm!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
un copil zâmbind -
lumina se ivește
din noaptea neagră
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
copil pe role
căzătură pe asfalt
cu un genunchi rupt
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este invincibilă legătura dintre mamă și prunc. Chiar dacă ne mai scuturăm uneori sentimentele, căpătând imaginea unor căpcăuni, o mamă, noi, mamele, ne iubim mereu pruncii. Poate că și legătura unui tată cu fiul său este aceeași...
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă copilăriei
Copilărie, lume de mister
Cu zmee înălțându-se pe cer,
Cu tălpi ce desenează pe pământ
Poeme simple, fără de cuvânt,
Copilărie, cântul din zăvoi,
Ne-așteaptă mână-n mână pe-amândoi
Doi feți frumoși săltând înspre lumină.
Copilărie muza mea divină!
Copilărie, lume de mister,
În nopți târzii, tăcut, încă te chem
Să-mpodobim lumina la fereastră,
Să-mi fie viața bună și frumoasă,
Să cânt și eu cu stelele deodată
Și să-ți zidesc pașii fugari în piatră...
Copilărie, de-ai putea să vii
Să pot să fiu copil măcar o zi!
Cu zmee înălțându-se pe cer,
Copilărie, tainic giuvaer,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copiii străzii - prunci orfani
Bastarzi de vis, bastarzi de toate,
Încununați de ne-cuvinte,
Cine iubirea să le poarte
În sanctuar de oseminte?!
Cine să mângâie tăcerea
Atâtor răni?! Cine să poată?!
În genocidul neființei
Doarme a lumii-ntreagă sloată...
Pământul, leagăn de durere,
Le-a fost o viață așternut,
Sărmani ai epocii moderne...
Ei n-au avut un început!
Sentința lor le fuse dată
De a se naște în neant
Și în mizerie deodată...
Cu lacrima s-au conjugat!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare pentru copiii planetei
Dragii mei, vă iubesc!
Și atât mi-e de-ajuns...
V-am înălțat temple mai sus, tot mai sus,
Dar a rămas gol în inima mea.
Așa-i dragostea.
Da-ți-mi o pastilă de singurătate,
Să nu-mi mai fiți atât de departe!
Uneori vă întreb cum e vremea pe-afară
Doar așa, într-o doară.
Să-mi mai aud pruncii mi-e dor,
De copilărie și de izvor.
Gândul bunicii mă cheamă spre Cer...
Îl simt plutind în eter.
Ce rost ar avea să aud
Cum vuiește sângele în sufletul nud?!
Tăcerea îmi e de ajus.
Ea are atâtea de spus.
Cuvintele s-au scufundat în sufletul meu.
Mamei i-e greu, tot mai greu...
Pentru ce "a vedea"
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă celor mai buni părinți
Eu vă dedic o glossă mamă, tată...
În suflet m-ați lăsat îndoliată.
Din poze-ngălbenite, înrămate,
Voi mă priviți de dincolo de moarte.
Sunteți cu moșii și strămoșii mei,
Cu îngeri... Ați uitat de anii grei,
De pelerina nailor ce trece
Un vânt murdar, pustiitor și rece.
Eu vă dedic o glossă mamă, tată,
Privesc la poza voastră-nlăcrimată,
Voi. doi bătrâni atâta de cuminți,
În depărtarea timpului pieriți...
Aș vrea să vă vorbesc, să ne vorbim,
Cu dulci îmbrățișeri să ne primim,
Dar haina vieții petecită, grea,
C-o alta, lut din lut din lut se va schimba.
În suflet m-ați lăsat îndoliată...
Biserica-i de plâns înrourată.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea o fereastră deschisă spre cer, spre vise, spre copilărie, spre lumină și adevăr... Fericire umbră a viselor noastre rămase dincolo de perdeaua realității și vieții.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilăria
În gânduri-frunze, vise de copii
Gonind spre-același veșnic zori de zi...
Depersonalizați, în lumi de stele,
Pășim peste uitate frontiere.
Privirea ni-i copac cu flori de gheață,
Pe buze de lumină sângeri ard,
Ni-s brațele adânc sculptate-n viață
Și curge-n râuri lacrimă de jad.
Pe cer de chihlimbar pândesc rubine
Însângerând cu truc de spadasin
Speranțele... Ce candelabre fine!
Și ce spectacol! Ce poem divin!
Țâșnesc vulcani și înfloresc quasarii
Cu spinii lor de marmură și jar...
Aleargă peste ceruri armăsarii...
Păsări de stea, în marșul triumfal,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mai este nou?!
Ce mai este nou pe-afară, tată?
Știi că de nimic nu-s vinovată...
Am luptat cu viața asta grea
Și îmi pare, tată, tot mai rea.
Mai întoarce legea, Doamne Sfinte!
Vreau să fiu cu tine ca-nainte,
Să te-ntreb de ce mă pedepsești,
Dacă-ți sunt copil și mă iubești.
Adu-mi Doame pruncii să-i sărut,
Vreau să-i mângâi și să îi ascult!
Știi că de nimic nu-s vinovată,
Însă sufăr în tăcere, tată!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mai este nou?
Ce mai este nou pe-acasă, tată?
Știi că de nimic nu-s vinovată...
Am luptat cu viața asta grea
Și îmi pare, tată, tot mai rea.
Mai întoarce legea, Doamne Sfinte!
Vreau să fiu cu tine, ca-nainte.
Să te-ntreb de ce mă pedepsești
Dacă-ți sunt copil și mă iubești.
Lasă-mi Doamne, pruncii să-mi sărut!
Vreau să-i mângâi și să îi ascult...
Știi că de nimic nu-s vinovată,
Însă sufăr în tăcere, tată!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui prunc super dotat
Recunosc că ai valoare,
Ai și bani, flote și vile...
Eu am însă o-ntrebare -
Mi le dai pe toate mie?
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre relații
Oh, copilă, ai o pilă,
Dar nu ai adrenalină.
Salturi faci doar pe saltele,
Pentru domnii... cu lovele.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La maternitate, în vreme de pandemie
Dacă nașterea-ți prezintă
Nou-născutul fără mască,
Iei amendă înzecită
Și pe prunc îl doare-n... bască.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri de rugă dulce
În rugi târzii, la ceas de seară,
Icoana Sfintei Maici Marii
Așteaptă pruncii să-ngenunche...
Tu, pruncul meu cel mare, știi?!
Mai ții tu minte-ntâia seară
Cu Crezu-n gând, când ne-am rugat
De îngerească mântuire?!
Mai ții tu minte?! Ai uitat?!
Când ai pășit cu sfiiciune
Către icoană, oare, știi?!
Nu cunoșteai această lume,
Erai copil printre copii...
Ai sărutat atunci icoana,
Creștin cu sete ne-mplinită...
Știai c-alături îți e mama,
Iisus și Maica Prea Cinstită.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri de rugă dulce
În rugi târzii, la ceas de seară,
Icoana Sfintei Maici Marii
Așteaptă pruncii să-ngenunche...
Tu, pruncul meu cel mare, știi?!
Mai ții tu minte-ntâia seară
Cu Crezu-n gând, când ne-am rugat
De îngerească mântuire?!
Mai ții tu minte?! Ai uitat?!
Când ai pășit cu sfiiciune
Către icoană, oare, știi?!
Nu cunoșteai această lume,
Erai copil printre copii...
Ai sărutat atunci icoana,
Creștin cu sete ne-mplinită...
Știai c-alături îți e mama,
Iisus și Maica Prea Cinstită.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plâns de mamă
Plâns de fluier și de clopot,
În izvoare dulce șopot,
Glasul mamei împletește
Pentru pruncul ei povețe.
Vânt de vară-n lanuri coapte,
Mama te veghează-n noapte.
Ea îți dă iubirea-n faptă,
Dulce-i ca o pâine coaptă.
Mama tricolor și soare,
Mama sfântă sărbătoare.
Bine-i Doamne să ai mamă
Dină dulce-n fapt de seară!
Măicuță bună, mama mea,
Ești Soarele din viața mea.
Mă-nchin și azi îți mulțumesc...
TE IUBESC!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Rodica Nicoleta Ion despre copilărie, adresa este: