Mi-e dor de tine, mamă!
Mi-e dor de tine, mamă!
Un prunc nu poate ști
De dorul de părinte
Cât însuși prunc va fi...
Mi-e dor de tine, mamă!
Și lacrima mă doare...
Tu ești așa departe!
În murmur de izvoare,
Ți-e lacrima, maicuță...
Și frunza care pică
Sunt pașii tăi, aievea...
Sunt pașii tăi de vis,
Tu înger de lumină
Ce prea curând te-ai stins.
Mi-e dor de tine, mamă!
De mângâierea ta
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
cruce de piatră
o femeie suspină
și plânge de dor
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de lumină
Doliul se zbate-n apus -
Noapte de taină.
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de tine, mamă!
Mi-e dor de tine, mamă!
Un prunc nu poate ști
De dorul de părinte
Cât însuși prunc va fi...
Mi-e dor de tine, mamă!
Și lacrima mă doare...
Tu ești așa departe!
În murmur de izvoare,
Ți-e lacrima, maicuță...
Și frunza care pică
Sunt pașii tăi, aievea...
Sunt pașii tăi de vis,
Tu înger de lumină
Ce prea curând te-ai stins.
Mi-e dor de tine, mamă!
De mângâierea ta
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi doi
Noi doi și... cina cea de taină... Neingerate sentimente...
Surâs de... dorul din privire și multe lacrimi inocente...
Ce rost ar mai avea iertarea?! Simțim gustul amar al pâinii,
Dospită-n sufletul durerii, sub tremurul tăcut al mâinii.
Ce rost această suferință ce pare fără de sfârșit?!
Ce rost și că iertarea noastră într-o secundă a murit?
Are vreun rost atâta ură?! Singurătate?! Alungarea
A tot ce-a fost frumos în viață? Ce rost mai are resemnarea?!
Ne dor săruturile vremii! Șuvița de fior tăcută,
Trecând prin noi precum un clopot, trecând prin noi precum o undă...
Că ne-am iubit, e-o întâmplare, etern rămasă-n aminitre...
Dar nu-i decât o firmitură dintr-un crâmpei de fericire.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu cât e mai profundă o rană, cu atât mai puțin te dor celelalte.
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Cu cât este mai profundă o rană, cu atât mai puțin te dor celelalte.
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor
Mi-e dor de vară, de lumină,
De flori de câmp și de iubire,
De ape limpezi, de câmpie,
Mi-e dor nespus de fericire!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curgerea albastră
Via îmi este odorul,
Azi împinsă-s de năpastă,
A mustit în mine dorul
De licoarea asta castă.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-am scris "Te iubesc!"
Prizonier în cochilia iubirii
Am căutat treaptă cu treaptă
Transcendentul poem rătăcit,
Pe ale cărui rânduri te-am găsit
Îngenunchiată de dor.
Iar acum,
Mă nasc pentru a mă trezi
Curcubeu de sentimente și doruri.
Ochiul meu nu te poate privi,
Decât prin re-create hublouri.
Râul de lacrimi curge alene
Printre zăbrele de gene...
Nu te sfii!
Sărutul face parte din univers.
Pe coapsele-i albite, bătrâne,
Ți-am scris "Te iubesc!"
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi amintesc, bunico...
Îmi amintesc mereu, bunica mea,
Cum mă țineai cândva în poala ta
Și îmi spuneai povești cu zmei și zâne...
Și-acum le-aș asculta dacă le-ai spune...
Dar altă lume te-a furat, departe,
Tu dormi în ceruri și te-ascunzi în noapte.
Îmi mângâi păru-n vis și plângi. Știu bine,
Scumpă bunică, îți e dor de mine.
Te-ntoci pe rumuri tainice, te pierzi,
La geamul meu, cuminte, te așezi...
Privești cu ochii-n lacrimi lumea mea.
Bunico, te iubesc, oh, nu uita!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor
Mi-e dor de vară, de lumină,
De flori de câmp și de iubire,
De ape limpezi, de câmpie,
Mi-e dor nespus de fericire!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă satului natal
E-un sat pe valea Jiului...
Oameni atât de minunați,
Purtând simbolul dorului
Dor de pământ și dor de frați.
În cântecele-i am sădit
Jale de clopot și de vis.
În suflet ne-au înmugurit
Și cu lumină-n cer am scris.
E-un sat pe valea Jiului
Și casa-n care am crescut.
În labirintul timpului,
Lumina vieții am văzut.
Icoana bunului Iisus,
Copilăria-mi apăra.
Măicuță Sfântă, Tu, de sus,
Știai, plângeai de soarta mea.
Oameni atât de minunați,
Mi-au luminat cărările.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
Dor de dor... Ce doruri sfinte
De aducerile-aminte!
Dor de dor și dor de casă,
Dor de viața mea frumoasă!
Dor de vis, copilărie,
Dor de grâul de pe glie,
Dor de pita coaptă-n vatră,
De câmpia noastră toată!
Dor de florile de sânger,
De biserică, de înger!
Dor de brazii de smarald
Și de stelele ce ard,
Lumânări cu chip de ceară
De un dor străvechi de țară.
Dor de cânt și de izvoare,
Dor de lacrimă ce doare...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Candelă aprinsă
dedicată lui Angelick
Sufletului tău lumină,
Căci lumina aparține
Ființei ce, prin neodihnă,
Scrie versuri pentru tine...
Sufletului tău iubire,
Căci iubirea te înalță
Un vulcan - roi de albine,
Dor de cântec și de viață.
Sufletului tău doar pace,
Căci din ea răzbate dorul,
Dor de literă, ce-n arce
De lumini, veghează somnul.
Sufletului tău tăcere!
Viermii nopții să n-atingă
Dulcea, blânda-ți mângâiere...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri de iarnă
Mă pierd în plete de ninsoare
Și feți-frumoși îmi ning în păr,
La mama vin cu nerăbdare,
Zburdalnic, prin nămeți de dor.
Pe tâmpla-nzăpezită arde
Necunoscutul în apus...
Aud aceleași vorbe calde,
Dar tu, măicuță, tu, te-ai dus...
În neguri de argint coboară
Pe șerpuielnice cărări,
Precum un tulnic, o fecioară
Spre-a-mi lumina a vieții zări.
Vezi?! Suntem troieniți la tâmple...
Prin dantelate râuri pier
Și vise și tăceri și doruri
Și clipele cu-al lor mister.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi este dor...
Îmi este dor...
De zâmbetul Soarelui așezat la fereastră -
pasăre-albastră.
Îmi este dor, tot mai dor,
De fiica poporului și a noastră!
În roiuri de fluturi,
Ca o ploaie de muguri,
Se înalță spre cetatea divină....
Ca un vis de lumină...
Zbor de pace, te chem!
Ce blestem, ce blestem,
Oh, te-a rupt, draga mea,
Lăsând doliu și plâns?!
Noi aici te-am pierdut,
Însă te vom avea,
În ce-ai lăsat pe pământ,
Căci mereu vei lupta
Să-mplinești visul tău...
Un erou vei rămâne,
Un vis împlinit,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durerea mamelor
Simt în piept
Durerea sutelor de mame
Ce dor de dorul pruncilor duși frasini apuși.
Îi poartă-n suflet ascunși...
Aud în pieptul celor morți în zadar
O plângere juvenilă,
Ca un ropot de cai
Oprit la hotarul dintre cele două lumi...
Dureri și furtuni,
Cruci duelându-se cu plus infinitul,
O privire de ploi,
Răni și noroi...
Neliniștea vieților ce se plâng
Și statistici pe care
Nimeni nu le-ar putea răvăși.
Cifre amare... morți pentr-o zi...
Vărsare de sânge pe cer, pe pământ...
Ajunge! Ajunge!
Ajută-ne, Dumnezeue Sfânt!
Lumea întreagă te caută, plânge!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea
Iubirea-i păzitorul înger,
Lumină-n suflet, pace,
Rouă pe florile de sânger,
Lumină, taină, pace...
E un poem de suferință,
De zbatere și taină,
Poem ascuns în necuvinte
De dor, iubită doamnă!
Privim sub a tăcerii arce
Cum înfloresc castanii...
Iubirea sfântul legământ
Ne pomadează anii...
Un umăr peste care
Poți plânge liniștit
Cu lacrimă de sânger
De doruri biciuit...
Iubirea ți-e aripa
Ce poartă spre înalturi
Iubitul osândit...
Pe-a lumii catifele,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne cheamă țara
Ne cheamă țara! Datorii celeste
Ne cheamă iar, istorii să schimbăm.
Să fim stăpâni în țara noastră scumpă
Nu slugi plecate-n juguri... Să luptăm!
Ne cheamă țara! Pruncii, din cenușa
Atâtor irosite așteptări...
Ne cheamă țara! Să deschidem ușa
De-acum, neobositelor chemări.
Călă i creștini... blestem sub semnul crucii...
De ce în 89 au murit
Copiii, frații, mamele și pruncii?!
De ce de-atunci, voi toți, ne-ați tot mințit?!
Ne cheamă țara! Sângele zvâcnește
Ca un vulcan de patimă și dor...
Aici, acum, zadarnic se trăiește!
Aici, acum, mereu ne cheamă țara.
Veniți cu mic, cu mare, să luptăm!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Rodica Nicoleta Ion despre dor, adresa este: