Roma şi prezent

"Barbarii" de azi locuiesc în "Roma"!

Octavian Paler în Convorbiri cu Octavian Paler (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romei si Julieta - secolul XXI

Nici Romeo nu mai ştie
Cum se ţine o căsnicie,
Lumea azi evoluează:
Julieta divorţează

epigramă de Adrian Timofte (2019)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte să fi spus cele ce am spus azi aici, am avut grijă să le trimit la Roma, la Paris şi la Berlin.
Toate acestea fac obiect de discuţie prin lojele masonice unde s-ar fi hotărât detronarea suveranului României...

Nicolae Iorga în Aula Academiei Române (februarie 1938)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legile lui Moise o condamnau la moarte pe femeia adulteră. În Egipt îi tăiau nasul, la Roma capul. În Franţa de azi, dacă e prinsă, lumea râde de bărbatul ei.

citat clasic din Chamfort
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Horaţiu

Bătrânule Horaţiu, a Romei vechi mândrie,
De care toţi latinii în veci se vor mândri,
Iubirea-mi pentru tine azi este şi mai vie:
Iubindu-te pe tine, ioubesc pe-Alecsandri!

epigramă de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua de azi, ţăranii ajung direct la Roma sau Madrid. Nu mai trec prin Bucureşti.

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Compară lumea modernă cu o piaţă din Atena sau Roma antică, pentru a-ţi da seama de mediocritatea noastră. Astăzi scrisul fiind unicul mijloc de lansare, orice om muncitor urât şi netalentat se poate ridica în bună voie. Regret timpurile în care adevărurile ultime se spuneau pe la răspântii şi în care tu ai fost un pontifex maximum al gândirii.

Emil Cioran în scrisoare către Petre Ţuţea (25 iulie 1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucilla: Astăzi mi-a fost dat să văd cum un sclav devine mai puternic decât Împăratul Romei.

replică din filmul artistic Gladiatorul
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfumurile de nişă sunt parfumuri total diferite de zona mainstream, cu personalitate, originalitate până chiar la note olfactive de avangardă. Sunt parfumuri de lux şi se adresează unei clientele restrânse, celor care iubesc într-adevăr parfumul şi caută acel gen de mirosuri unice, nebănuite, de mare caracter şi care prin natura lor sunt folosite de un număr mic de oameni. De altfel, dacă un parfum mainstream e vândut în milioane de flacoane, cele de nişă sunt realizate în cantitate mică, de câteva mii, iar preţul lor începe la 80 EUR. Azi, în fiecare mare capitală există parfumerii dedicate exclusiv lor. De exemplu, la Roma la Campomarzo, iar la Paris la Jovoy, ambele magazine de mare lux.

Octavian Coifan în interviu (13 septembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Democraţie - surogat

Azi, românul, consternat,
Vede zilnic, cu mirare,
Cum puterile în stat
Se tot calcă în picioare.

După cum s-au,, separat",
Pot să spună foarte multe,
(Că s-au desecretizat),
Protocoalele oculte.

România, -n mod hilar,
E un stat de drept model
Fi-ndcă, perpendicular,
Şade...,, statul paralel"!

DNA e contestat
De acei ce au ciolanul,
Cum că este,, stat în stat"
Ca în Roma, Vaticanul!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirit ales, ce-n jalea lumeştei noastre văi...

Spirit ales, ce-n jalea lumeştei noastre văi,
Dirigui trupul care adăposteşte-acum
Un ne-nfricat, eroic şi prea-nţelept senior;
Ajuns să porţi tu schiptrul onoarei sclipitor

Cu care-ndrumi azi Roma şi rătăciţii săi,
Şi iar o-ntorni spre slava străvechiului ei drum -
Ţie-ţi vorbesc, căci nu văd într-altă parte-o rază
De-acinstei şi virtuţii, pierite-n lumea toată,

Nici aflu om ce face rău şi se ruşinează...
Ce-anume-aşteaptă nu ştiu, nici ce cu sârg doreşte
Italia, ce parcă durerea nu-şi simţeşte,

Ea, trândavă, bătrână şi înceată.
Dormi-va-n veci? şi nimeni nu-şi simţeşte,
Ah, mi-ş înfige mâna în chica ei, s-o doară!

sonet de Petrarca din Sonete, Către Cola di Rienzo (1959), traducere de Sebastian Lascăr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă sunt încă în viaţă, înseamnă că am murit de o mie de ori

Când am tras uşor vălul ud de apa timpului aşezat pe faţa Romei, nu am putut opri uimirea şi, în acelaşi timp, admiraţia mea; Soarele strălucea în propria lumină căţărându-se cu dimineaţa peste noapte şi peste copacii exotici ai Grădinilor Vaticane în stil baroc care împrăştiau reflexiile pietrelor preţioase.
Găsim Fontana della Galera sub forma unei nave de război.......
La Galera fusese, la fel ca multe creaţii baroce, concepute în estetica "minunii" fântânilor animate de sunete, graţie dispozitivelor mecanice activate de apă şi completate cu sunetele sale artificiale, coregrafia artificiilor de apă şi a sculpturilor albe din fundal. Cardinalul şi poetul Maffeo Barberini a publicat colecţia sa poetică din 1644 sub titlul "De fonte Pontificio navis effigem habente: Bellica pontificum non fundit machina flammas, sed dulcem belli qua perit ignis aquam" galley "of the Grădinile Vaticanului " (Maşina papală de război nu aruncă flăcări, ci apă dulce care să stingă focul războiului). O maşină de război paşnică, şi mă refer astăzi la pandemia care intră cu forţa, o neaşteptată declaraţie de război în viaţa noastră.......

Camelia Opriţa în cartea Cerşetori de existenţă, In vita il mio cor tieni
Adăugat de Radu Todoran
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucerirea paşnică a Italiei

Prin războaie mari, romanii,
Dacia au ocupat...
Azi cohorte de codane
"Cizma" Romei au invadat!

epigramă de Mihai Cucereavii din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asasin în serie

Societatea care transformă
un înger de copil într-un asasin
în serie, este bolnavă!
-----------------------

Un copil a pus mâna pe-o armă
Şi-a-mpuşcat colegii lui de clasă
Răniţi şi morţi, poliţie, alarmă
Apoi s-a sinucis şi, nu-i mai pasă

Ce mai e în lume azi de preţ?
Armele se vând ca pâinea caldă
De sus şi până jos, doar un dispreţ,
Omenirea-n suferinţa ei se scaldă;

Filmele sunt pline de omoruri
Crimele au coborât în stradă
Se frâng în faşă neştiute zboruri
Şi curge sânge pe zăpadă

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Decembrie - Transilvania

Tu, Transilvanie neprihănită
Trasă de râuri ce curg perechi
înstrăinată de-o grea ursită
de trupul poporului nostru străvechi
Leagăn etern sanctuarelor dace
rai al iubirilor noastre dintâi
tu n-ai trăit nici o oră de pace
stâlpi funerari ai avut căpătâi
Jaful cel crâncen, spinii din gură
orice zidire ţi se surpa
vale a plângerii, loc de tortură
supplex valah, Transilvania mea
Dar după veacuri negre de fiere
se deşteptară viscolitori
urmaşii Romei să-ţi dea putere
purtând la arme frunze şi flori
În prag de iarnă, când se adună
tainele lumii pe lângă foc
şi când zăpada muşcă din Lună
şi-n vin dă floarea de busuioc

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (1983)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ad tuam statuam

poetului Publius Ovidius Naso, exilat la Tomis

Ce cauţi tu, aice, străin din altă lume?
Ai poposit la Tomis, plutind pe mări în spume?
De ce tocmai pe ţărmul ce vitregă primire
Oferă celui care-i zvârlit spre chinuire?
Căci malul Mării Negre nu-i pentru ospeţie...
O, da, tocmai de-aceea ţi-a fost hărăzit ţie,
Să ispăşeşti greşeală de duşmani născocită,
Să porţi în piept durerea de viaţă chinuită...

Să râdă hâd la Roma duşmanii tăi de moarte,
C-a reuşit exilul la Tomis să te poarte,
Să-şi soarbă-n tihnă cupa cu izul răutăţii,
Ca vipera vărsându-şi otrava nedreptăţii!...
Şi totuşi tu, acelaşi străin şi gânditor,
Rămas-ai pe-al tău soclu de om înnoitor
Şi-ai străbătut prin veacuri, strivind în lumea veche,
Tot valul plin de ură, grozav, fără pereche!...

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza (1960)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa necunoscutei

În fiecare zi de întâi mai, o necunoscută apare
în balconul de marmură a palatului Versailles
şi, aplecându-se spre bazinul Latonei, cântă:

Eu sunt ce n-a fost încă nimeni din toate câte-au fost
Şi sunt,
Sunt ritmul primelor senzaţii
Şi gestul primului avânt,
Sunt simetria primitivă a două buze-mpreunate,
Sunt frenezia ancestrală ce-n lutul omenesc se zbate,
Sunt visul unei nopţi de vară, trăit de sexe diferite,
Sunt ura falselor feline, surprinse-n perne adormite,
Sunt gama rozelor păcate transcrise-n magicul carnet,
Sunt prada bestiei,
Himera netălmăcitului poet,
Sunt spasmul,
Lenea
Şi dezgustul efemeridelor ce mor
Şi-accentul circomflex al vieţii —
Al nimănui

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Flacăra, I, nr. 3 (5 noiembrie 1911)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmaşii hoţilor din Roma

Vru Roma ca de ei să se salveze,
Căci hoţii mişunau pe orice stradă
Şi reuşi, curmând oricare sfadă,
În Dacia mai toţi să-i exileze
De-atunci, ei continuat-au să viseze,
Ca Roma iarăşi pradă să le cadă
Au folosit "emanciparea" nadă,
Dorind urmaşii să-şi îndestuleze
Iar vremurile astăzi s-au schimbat
Urmaşii-n Cizmă s-au "repatriat"
Dar stirpea lor, la noi nu a pierit,
Mereu ne fură-n chip nemăsurat,
Îi întâlnim cum nu ne-am fi dorit
Şi astăzi, în structurile de stat.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Câmpul lui Horea

Pe Câmpul lui Horea fulgii coboară,
Binecuvântări dalbe lin pogorând,
Mângâieri cereşti pentru întreaga ţară,
Ce mândră-şi ridică un tricolor fluturând.

Urmaşii Romei la Alba acum se adună,
Din ţara ce a fost o Vale a Plângerii,
În Hora Unirii se prind cu toţii de mână,
Cu cămăşi şi iţari, albi cum sunt îngerii.

Se adună românii, mănunchiuri ca grâul,
Sub cerul albastru cu nori risipiţi,
Curgând înspre Alba, cum curge râul,
De azi înainte, sub tricolor, sunt uniţi.

poezie de Paul Aelenei din Marea Unire Culturală (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin Roma lui Ovidius

poetului latin Publius Ovidius Naso, exilat la Pontus Euxinus

Când ai plecat din Roma,
Te-au plâns, poete, aştrii,
Iar îngerii din ceruri
Vărsau din ochi albaştri
Potop de-amare lacrimi
Aflând ce cruntă soartă
Spre-îndepărtatul Tomis
Al tău exil te poartă...

Pe marmura cea sobră
A vechilor palate,
Pe Viile de tine
Atât de mult umblate,
Se revărsa un vaiet
Din piepturi de fecioară
Cerând, vai, îndurare,
Ca versul să nu moară!

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Rostiri (1997)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!