Murind pentru iubire
Mori, mori, mori în această Iubire!
Dacă mori în această iubire,
Sufletul tău va renaște!
Mori, mori, nu te speria
de moartea a ceea ce este cunoscut!
Dacă vei muri față de tot ceea ce este trecător,
vei deveni etern!
Mori, mori, mori față de
ceea ce are moarte
și vei deveni etern!
Mori, mori, evadează din acești nori!
Când vei ieși dintre nori
vei fi (precum) Luna strălucitoare!
Mori, mori, mori față de
zgomotul grijilor lumești!
[...] Citește tot
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această poezie a fost selectată Poezia zilei pe 18 ianuarie 2016.
Au fost scrise 5 comentarii până acum.
Cartea "Oceanul sufletului" de Rumi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar * * *
Să mori!
Să mori în această iubire!
Dacă mori în această iubire sufletul tău va fi revelat!
Să mori!
Nu te teme de moartea a ceea ce este cunoscut!
Dacă mori pentru ceea ce este temporal,
vei ajunge dincolo de timp!
Să mori!
Taie acele lanțuri care te țin prizonier
în această lume de atașamente!
Să mori!
Să mori pentru ceea ce este efemer
și vei deveni etern!
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această poezie a fost selectată Poezia zilei pe 15 mai 2017.
* * *
Vrei să intri în Paradis?
Nu poți merge pe calea Adevărului
Decât prin grația lui Dumnezeu.
Toți murim până la urmă.
Dar pe cale, fii atent
Să nu rănești inima vreunui om.
poezie clasică de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin dragoste
Prin dragoste tot ce-i amar se va îndulci,
Prin dragoste tot ce-i cupru va fi aur.
Prin dragoste toate poșircile se vor transforma în cel mai pur vin,
Prin dragoste toată durerea se va schimba în leac.
Prin dragoste cel mort va fi iar în viață.
Prin dragoste regele se va preschimba în sclav.
poezie clasică de Rumi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea vine din infinit...
Dragostea vine din infinit, și va dăinui în eternitate.
Căutătorul dragostei se eliberează de lanțurile nașterii și morții.
Mâine, când învierea va sosi,
Inima goală de dragoste nu va trece de această încercare.
poezie de Rumi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evoluții
Din materie pierit-am, să-ncolțesc în firul ierbii,
și-am pierit din firul ierbii, să răsar în erbivoră,
și-am pierit din erbivoră, să mă schimb în om anume.
Pot să spun că după moarte mă voi spulbera-n nimica?
Voi zbura și eu odată mai presus de lumea asta
și mă voi schimba în ceea ce mi-i teamă să-mi închipui.
*
Mai întâi și-ntâi descinse în materie, și apoi
din materie căzut-a într-o plantă. Ani de zile
în materie trăit-a și nu și-a adus aminte
nici de-o luptă cu uscatul. Când căzu din plantă-n vită,
nu și-a mai adus aminte de cum a trăit în plantă.
Iar aceste contradicții, pe care le știi prea bine,
l-au atras, ca dintr-o vită către om să năzuiască.
Apoi omul pribegit-a din meleaguri în meleaguri,
până-a căpătat în capu-i minte și înțelepciune,
dar din mințile-i trecute nu și-a mai adus aminte,
și din mințile-i de astăzi încă va sui pe trepte.
poezie celebră de Rumi, traducere de George Dan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această poezie a fost selectată Poezia zilei pe 6 iunie 2017.
Textele de mai jos conțin referiri la moarte, dar cu o relevanță mică.
Ruba'iyat x
Nu te pierde, rănit de regrete,
În explicațiile trecutului;
Nostalgia îți bareză accesul la sunetele și miresmele
Acestei primăveri: tu ești un copil al
Acestei ore transparente, extinde-o la infinit,
Dincolo de curba sinuoasă a timpului și a spațiului.
Învață a muri în infinitatea subtilă a clipei.
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O toamnă necesară înlăuntrul fiecăruia
Noi am rostit toate acele cuvinte; dar, pentru drumul
pe care vom apuca, cuvintele
nu pot forma un plan. Nu exista altă pregătire, fără de numai
harul divin. Greșelile mele
au stat ascunse. Cineva ar putea numi așa ceva pregătire!
Am un strop minuscul
de cunoaștere în sufletul meu. Îl las să se dizolve în oceanul tău.
Sunt atât de multe primejdii în el.
Înlăuntrul fiecăruia din noi este o toamnă continuă. Frunzele noastre
cad și sunt duse de vânt
peste ape. O cioară cu picioare negre croncăne
despre cele trecute. Apoi,
generozitatea ta revine: primăvară, aburi, inteligență,
parfum de zambile și trandafiri,
[...] Citește tot
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu este nevoie de formă
Într-o noapte pe când mergi pe stradă,
dinspre magazinul tău și casa ta
către cimitir,
mă vei auzi strigându-te din interiorul
gropii deschise și vei realiza
că noi am fost mereu împreună.
Eu sunt esența clară a conștiinței
din ființa ta, aceeași în extaz,
ca și în oboseala pricinuită de ura pentru propriul sine.
În acea noapte când, eliberat de frica șerpilor
și de întreaga tracasare pricinuită de furnicile sâcâitoare, vei auzi
vocea mea familiară, privește candela deja aprinsă,
miroase parfumul, surpriza cinei pregătită
de iubită în lăuntrul tuturor celorlalte iubite.
Acest tumult al inimii este semnalul meu
[...] Citește tot
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tratament
Un grup de treisprezece profeți sosesc în orașul Saba,
cel binecuvântat din abundență cu bunuri materiale.
" Unde vă este recunoștința pentru toate acestea?
Cel care v-a dat ființă
așteptă doar o reverență din partea voastră". Sabeenii răspund:
" În noi nu există recunoștință,
ci numai plictisul celui care primește daruri. Suntem
obosiți de atâtea minuni, sleiți
de prea multă odihnă, extenuați de plăceri. Ajunge cu atâtea
livezi, destul, vă rugăm, cu atâta frumusețe. Darul
de a ființa nu ne mai trezește nici un interes." " Aceasta este
o boală a sufletului, pe care noi o putem trata",
spun profeții. " Trăind morți, lucrurile dulci vi se par
amare, iar cei
[...] Citește tot
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai norocos
Cine e cel mai norocos din întreaga orchestră, dacă nu muștiucul?
Gura lui îți atingele buzele pentru a învăța muzică.
Toate trestiile, dar mai ales cele de zahăr, se gândesc doar
la această șansă. Se aruncă în brațele tăietorilor
dansând libere în fel și fel de chipuri.
Fără tine instrumentele ar muri.
Una stă aproape de tine. Alta tocmai primește un sărut.
Tamburina imploră: Atinge-mi pielea ca să pot fi eu însămi.
Lasă-mă să-ți simt membrele, os cu os,
astfel ca ceea ce a murit astă noapte să revină astăzi la viață.
De ce să trăiești auster, simțind cum te scurgi în afara-ți?
Eu nu aș face asta.
Așa că ori îmi dai vin pe săturate, ori lasă-mă în pace,
mai ales că acum știu ce înseamnă
a fi cu tine într-o conversație permanentă.
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe patul de moarte
Un om pe patul de moarte lasă instrucțiuni
privind împărțirea averii sale celor trei fii.
El își devotase tot spiritul pentru educarea acestora.
Acum, ca trei cedri, ei stăteau în jurul lui,
tăcuți și puternici.
El i-a spus judecătorului din oraș: " Încredințez toată moștenirea
aceluia dintre ei care este CEL MAI LENEȘ."
Apoi a murit, iar judecătorul i-a adunat pe cei trei:
" fiecare dintre voi să-mi explice felul în care este leneș,
astfel ca eu să înțeleg exact CUM sunteți voi leneși".
Gnosticii sunt experți in lene. Ei depind de ea,
pentru că ei încontinuu văd pe Dumnezeu lucrând în jurul lor.
Recolta vine întotdeauna la timp, deși ei
nici măcar nu-și ară ogorul!
Hai! Povestiți în ce fel sunteți leneși.
Fiecare cuvânt rostit este un acoperământ al sinelui interior.
[...] Citește tot
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Usturoi stricat
Pentru că râvnești o amărâtă de smochină dintr-un pom oarecare,
tu nu sesizezi grădina;
nu întâlnești femeia fermecătoare.
Te amuzi cu o hoașcă slută.
Felul în care te supune mă face să plâng,
gura ei urât mirositoare, suta ei de gheare,
felul cum își apleacă peste streașina casei capul să te strige;
smochină searbădă, zbârcită, goală
ca o căpățână de usturoi stricat.
Te ține strâns de centură,
chiar dacă în trupul ei
nu se află flori și nici lapte.
Moartea îți va deschide ochii
și vei vedea ceea ce este fața ei: solzi de pe spinarea
unei șopârle negre. Gata cu sfaturile.
Lasă-te în tăcere atras
de chemarea adâncă și intensă a ceea ce înseamnă cu adevărat iubire.
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Rumi@moarte? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Rumi despre moarte, adresa este:
