- fericire
- Fericirea: împlinirea dorințelor din copilărie.
definiție celebră de Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul fericit este acela care stăpânește și munca, și dragostea.
citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!
Misiunea de a-l face pe individ fericit nu era în planul de creare a lumii.
citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un alt procedeu de a asigura fericirea umană este mai radical și mai energic, văzând în realitate unicul dușman, sursa oricărei suferințe. Cum realitatea ne face viața imposibilă, potrivit concepției care stă la baza acestui procedeu se impune să rupem orice legătură cu realitatea, dacă ținem să fim fericiți într-un oarecare fel.
Sigmund Freud în Angoasă în civilizație
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țelul către care principiul plăcerii care ne îmboldește, cel de a fi fericiți, nu poate fi împlinit; cu toate astea părem să nu abandonăm eforturile de a ne apropia de atingerea sa prin tot felul de mijloace.
citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să încercăm acum să desprindem câteva caraceristici ale activității fantasmatice. Putem spune că oamenii fericiți nu se dedau niciodată acestei activități, ci doar cei nesatisfăcuți.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu ajutorul cuvintelor un om își poate face semenul fericit sau îl poate împinge la disperare, cu ajutorul cuvântului profesorul transmite știința sa elevilor, iar un orator pune stăpânire pe auditoriu și îi determină judecățile și deciziile.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceea ce numim fericire, în sensul cel mai strict al termenului, rezultă dintr-o satisfacere mai degrabă imediată a nevoilor care au atins o mare tensiune, ceea ce, prin natura sa, nu este posibil decât sub formă de fenomen episodic.
Sigmund Freud în Angoasă în civilizație
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu atât mai surprins, ba chiar dezorientat va fi medicul, constatând că oamenii se îmbolnăvesc tocmai când li se împlinește o dorință puternică, pe care o nutresc de multă vreme. S-ar părea că aceste persoane nu-și pot suporta fericirea, căci în privința legăturii cauzale dintre succes și îmbolnăvirea psihică nu există nici o îndoială.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar se poate merge și mai departe cu încercarea de a scăpa de realitate, îndrăznind să transformi lumea, să făurești în locul ei o alta, ale cărei aspecte supărătoare să fie șterse și înlocuite cu altele, potrivit propriilor noastre dorințe. Acela care, pradă unei revolte disperate, se angajează pe această cale pentru a dobândi fericirea, de regulă nu va ajunge la nimic; realitatea va fi mai puternică decât el. El va fi considerat un nebun extravagant pe care nimeni, multă vreme, nu-l va ajuta să-și realizeze obsesia.
Sigmund Freud în Angoasă în civilizație
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Principiul plăcerii este acela care determină scopul vieții, guvernând de la bun început operațiile aparatului psihic; nici o îndoială nu poate exista cu privire la utilitatea acestui principiu; cu toate acestea, întregul univers atât macrocosmosul, cât și microcosmosul caută gâlceavă programului său, care este absolut irealizabil; întreaga ordine a universului i se opune; am fi tentați să spunem că nu a intrat nicidecum în planul "Creațiunii" ca omul să fie "fericit".
Sigmund Freud în Angoasă în civilizație
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se pretinde însă că fiecare din noi, sub o formă sau alta, se comportă ca un paranoic, corectează cu ajutorul visului acele elemente ale lumii care sunt de netolerat, ca apoi să insereze himere în realitate. Acest caz capătă o importanță cu totul deosebită atunci când un mare număr de oameni caută laolaltă să-și asigure fericirea și protecția împotriva suferinței cu ajutorul deformării himerice a realității. Religiile umanității trebuie socotite ca iluzii colective de acest ordin. Firește, acela care împărtășește o iluzie nu o recunoaște niciodată ca atare.
Sigmund Freud în Angoasă în civilizație
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caricatura, travestirea, parodia, precum și demascarea sunt procedee ale minimalizării, cuvânt pentru care există în limba germană un corespondent fericit (herabseitzen). Ceva elevat este, în sens psihic, figurat, ceva mare și presupun că acesta, ca și ceva mare în sens fizic, este reprezentat printr-un consum mai mare. Observația cea mai obișnuită ne arată că, dacă vorbim despre ceva elevat, vocea are alte inflexiuni, mimica este deosebită, iar întreaga noastră ținută încearcă să se acorde cu demnitate lucrului reprezentat. Ne impunem o constrângere solemnă care nu diferă mult de cea adoptată în prezența unei înalte personalități, a unui monarh, a unui prinț, a unui om de știință. Nu vom greși dacă vom admite că această inervație deosebită a mimicii de reprezentare corespunde unui consum suplimentar.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ne oprim un moment asupra a ceea ce unește cele trei grupe stabilite în formarea actelor ratate, asupra a ceea ce este comun celor trei mecanisme ale lapsusului. Ne aflăm, în privința aceasta, din fericire, în prezența unui fapt care este mai presus de orice contenstație. În cazul primelor două grupe, tendința perturbatoare este recunoscută de însăși persoana care vorbește; ba mai mult, în prima grupă, tendința perturbatoare, se revelează chiar înaintea lapsusului. Dar atât în prima grupă, cât și în cea de-a doua, tendința cu pricina este refulată. Cum persoana care vorbește s-a hotărât să nu o facă să apară în discurs, ea comite un lapsus, adică tendința refulată se manifestă în pofida persoanei respective, fie modificând intenția mărturisită, fie confundându-se cu ea, fie, în sfârșit, luându-i, pur și simplu, locul. Așadar, acesta este mecanismul lapsusului.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la fericire, dar cu o relevanță mică.
Ca și celelalte erori, confuzia este adesea utilizată în realizarea de dorințe care ar trebui refuzate. Intenția își pune atunci masca unei întâmplări fericite. Unul din prietenii mei, de exemplu, care ia trenul ca să facă, în împrejurimile orașului, o vizită la care nu prea ține, în stația de legătură se înșală asupra trenului și îl ia pe acela care se întoarce în oraș. Sau se întâmplă că, dorind în cursul unei călătorii să faci, într-o stație intermediară, o oprire incompatibilă cu anumite obligații, pierzi ca din întâmplare trenul de legătură, ceea ce în final îți permite să-ți oferi oprirea pe care o doreai. Vă mai pot cita cazul unuia dintre bolnavii mei căruia îi interzisesem s-o cheme pe amanta sa la telefon și care, ori de câte ori voia să-mi telefoneze, forma "din greșeală", "mintal", un număr eronat care era chiar acela al amantei sale. Iată, în sfârșit, un fapt de observație referitor la o confuzie, pe care ni-l raportează un inginer, observație elegantă și de o importanță practică considerabilă prin aceea că ne face să vedem pe concret preliminariile cu privire la deteriorările aduse unui obiect.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Sigmund Freud despre fericire, adresa este: