Sigmund Freud despre moarte

Scopul întregii vieţi este moartea.

citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reacţia nevrotică ce se produce întotdeauna la decesul unei fiinţe apropiate nu este altceva decât o autoacuzaţie, un reproş făcut sieşi de a fi fost cauza acestui deces.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deoarece toţi gândim, în această privinţă, asemeni primitivilor, nu este de mirare că frica faţă de morţi este încă atât de puternică în noi şi se manifestă ori de câte ori are prilejul. Ea şi-a păstrat probabil vechiul sens: mortul a devenit duşmanul celor rămaşi în viaţă şi intenţionează să-i ia cu el, ca tovarăşi, în noua sa existenţă.

Sigmund Freud în Opere I, Eseuri de psihanaliză aplicată, Straniul (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să dobândeşti puterea de a suporta viaţa, fii gata să accepţi moartea.

Sigmund Freud în Încercări de psihanaliză (1905)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emoţiile neexprimate nu vor muri niciodată. Ele sunt trupuri îngropate de vii şi vor reveni cândva la suprafaţă mult mai urâte decât în ziua în care le-ai îngropat.

citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea este naturală, ireversibilă şi inevitabilă. În realitate, am avut grijă să ne comportăm altfel. Am avut tendinţa inconfundabilă de a lăsa deoparte moartea sau de o a elimina din viaţă.

Sigmund Freud în Opere IV, Consideraţii actuale despre război şi moarte, Studii despre societate şi religie (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bolnavii de nevroză obsesională sunt preocupaţi fără întrerupere de durata vieţii şi de posibilitatea morţii altor persoane. Tendinţele lor superstiţioase nu au alt conţinut şi probabil nici altă origine. Înainte de toate, ei au nevoie de posibilitatea morţii, pentru a-şi putea rezolva conflictele proprii. Una din trăsăturile lor esenţiale de caracter este aceea de a fi incapabili de a se decide în probleme de dragoste. Ei încearcă să întârzie toate deciziile şi ezitând în alegerea unei persoane sau a măsurilor de luat împotriva acestora, ei imită vechiul tribunal imperial german, al cărui procese se terminau, în general, înainte de judecată, cu moartea părţilor adverse.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bolnavii de nevroză obsesională, în toate conflictele vitale, aşteaptă moartea unei persoane importante pentru ei, de obicei a unei persoane iubite, care poate fi un părinte, a unui rival, a unuia dintre obiectele iubirii faţă de care tendinţele lor oscilează.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cunosc decât două modalităţi de consolare în aceste circumstanţe (de doliu). Prima (a se plânge) este nepotrivită pentru că neagă pur şi simplu viaţa şi cealaltă (moartea), care este mai eficace, este rezervată numai persoanelor vârstnice...

Sigmund Freud în scrisoare catre E. Jones (1928)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sancţiunea care-l atingea pe pacientul meu, prin faptul că ceva i se întâmpla tatălui său în lumea de dincolo nu poate fi înţeleasă decât ca o elipsă. Sensul este: "Dacă tatăl meu ar fi încă în viaţă şi ar afla, el m-ar pedepsi din nou şi iarşi aş fi furios contra lui, ceea ce i-ar provoca moartea, pentru că afectele mele sunt atot-puternice." Această elipsă face parte din categoria "Dacă Krauss citeşte asta, va fi pălmuit".

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă leşul persoanei iubite nu au luat naştere doar ştiinţa sufletului, credinţa în nemurire şi o puternică rădăcină a conştiinţei vinovăţiei umane, ci şi primele sale porunci etice. Prima şi cea mai importantă interdicţie a conştiinţei trezite este: Să nu ucizi. Ea a fost dobândită ca reacţie la satisfacerea urii ascunse în spatele doliului după morţii iubiţi şi a fost în final extinsă asupra străinilor neiubiţi şi asupra duşmanului.

Sigmund Freud în Opere IV, Consideraţii actuale despre război şi moarte, Studii despre societate şi religie (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!