Citate despre Soare și albastru
citate despre Soare și albastru (inclusiv în versuri).
Uitați-vă la curcubeul din nor, chiar în inima ploii. E un semn că soarele, deși nu-l puteți vedea, încă mai strălucește - că deasupra norului încă e lumina soarelui și căldură și un cer albastru, fără nori.
citat celebru din Charles Kingsley
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost odată un târziu de soare și i-am dat numele amurgului
în speranța că se vor arăta stelele din albastra noapte...
Camelia Oprița (6 septembrie 2019)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiindcă luna este de șase sute de ori mai puțin luminoasă decât soarele, ni se pare nouă mai albastră ca el... E un simplu fenomen optic.
Cezar Petrescu în Întunecare
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea spre seară,
albastru de sepie,
crepuscul solar...
haiku de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De pe cerul albastru, vătuit de ceață, un soare rece împrăștia deasupra orașului o lumină pală, parcă falsă și tristă.
Guy de Maupassant în Mai tare ca moartea
Adăugat de Marina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele parcă ne spunea: iată-mă, eu nu sunt simbolul speranței, sunt chiar speranța, cât timp mergeți pe două picioare și mă vedeți pe bolta albastră, nimic încă nu e pierdut pentru voi.
citat celebru din Marin Preda
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele e sus. Tot cerul e de-un albastru strălucitor. Ostroavele grădini plutitoare își răsfrâng în valuri răchitele argintii. Din lunci răsună tălăngi, fluiere s-aud doinind.
Alexandru Vlahuță în Islazul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
albastru aprins
rătăcit în labirint -
pânză la soare
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Struguri
Soarele a căzut în panere,
Albastru, violet, auriu,
Soarele dealurilor mele,
Soarele dulce pe care îl știu.
Strugurii mei, luminile mele,
Gem în panerele lumii,
Soarele din viile acestea mustoase,
Soarele căzut pe mâinile tale.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerul nu este tot timpul albastru, soarele nu strălucește...
citat din Robert Miles
Adăugat de Sy
Comentează! | Votează! | Copiază!
A scrie despre singurătate impune sinceritate și flăcări așa cum se cere aceeași frecvență la celălalt pol opus, extazul nebun și frumos al vieții iubirea.
Este singurul loc plauzibil sub soare și deopotrivă sub stelele nopților albastre.
Camelia Oprița în Mă rog soarelui să-mi deschidă porțile lumii (5 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
planeta Terra
ca un fulger albastru
sistemul solar.
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și toate
Și toate se re-ntorc din drumul lor,
Și mândră primăvara vine,
Cu soare blând, cu nopți albastre
Fermecătoare și senine.
Dar fără ea, ce suvenir
Spre gânduri triste mă îndeamnă?
Muguri au dat pe ram,- zadarnic,
În a mea inimă e toamnă!
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile
tu când te vei trezi
pe perna ta un cer
senin va albăstri
ca floarea la rever
și va șopti blajin
cu rime- nepereche
că cel mai dulce chin
e floarea la ureche
mereu în așteptare
când alta la fereastră
scăldată-n fast de soare
se va îți din glastră...
poezie de Iurie Osoianu (25 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna este sfera cu o bucată de soare în ea; pământenii au zeificat-o într-o poartă a stelelor din nopțile albastre.
În fața acestei zeități, s-a înfiripat în inima lui încercuită de suspinul ei întâiul vers și oamenii au devenit sentimentali; Astrul se oglindea pentru prima dată în lacrima pătimașă a femeii.
Ștefan Radu Mușat în Interviu sentimental (septembrie 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul dorește hainele cerului
De aș avea hainele împodobite ale cerului
Cusute cu rază de soare și de argint,
Albastrele, ștersele și negrele haine
Ale nopții, ale luminii și ale penumbrii,
Aș întinde hainele sub picioarele tale;
Dar eu, săracul de mine, n-am decât vise;
Mi-am întins visele sub picioarele tale.
Calcă ușor, căci pășești peste visele mele.
poezie celebră de William Butler Yeats din Vântul printre trestii (1899), traducere de Ion Pillat
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt disponibile și traduceri în spaniolă, catalană, portugheză, italiană, germană, rusă și arabă.
Memoria de tip cizmă
I-am cerut poemului să deschidă gura
mare Să-i văd interiorul fiecărui vers
Și n-am găsit decât abțibilduri ce-mi întorc
imaginația pe dos Primăvara și-a aruncat
ochelarii de soare într-o tufă de iasomie
Albastre țăndări din cer ajung în noroi
Printre umbrele muzicale ale privighetorii
de la orele 16 și 42 de minute Peste o clipă
mai fac un pas
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (mai 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legendă
Străluminați ca niște unghii,
Sub scuturi, îngeri au lăsat
Cherubul văii să-l înjunghii,
- Sădiți în aer ridicat.
Și limfa pajiștelor pale
Se pleacă soarelui ferit
Al certei sere animale:
Îngână sângelui ivit.
Scris, râul trece în mai albastru
Și varurile zilei scad,
E rana Taurului astru.
Vădita țară, Galaad.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căruța
Mă plimb pe câmp cu căruța.
La ea sunt înhămați patru cai negri.
Uneori, caii se văd, alteori nu se văd.
Copitele lor sunt potcovite cu aur,
Scapără întruna, scapără-ntruna,
Câmpul n-are început, n-are sfârșit.
Deasupra cerul albastru, boltit.
Și soarele nemișcat, în amiază,
Nici nu răsare soarele, nici n-apune,
Stă mereu nemișcat, în amiază.
Dau cu biciul în cai, caii aleargă,
Dau cu biciul în soare, soarele tace,
Tace și rămâne tot nemișcat.
Mi-e dor de-un amurg ori mi-e dor
De-un proaspăt răsărit,
Dar soarele stă pe loc, nu se mișcă.
Dau cu biciul în cai, caii aleargă,
Căruța aleargă, aleargă...
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duminică de primăvară
O pasăre, în lirica amiezii virginale,
Dă glas printre marmori, palatul sonor.
Visează-n ceruri soarele vii focuri pe cristale.
Și-i aur cantilena havuzelor în cor.
E-o sărbătoare-n limpezi ecouri cristaline:
De printre marmori, pasărea; lângă fântâni, răsura.
Gâtlej de sloi fierbinte! Albastre, argentiniene,
Dulci tremure-nfioară petalelor nervura.
Ca-ntr-o visare trează pășesc, strivit de har,
Zâmbindu-mi nălucirii, pe lespezi mari de soare.
Mi-e inima-mbibată de suflul nobiliar
Al păsării, luminii, fântânilor și floarei.
poezie clasică de Juan Ramon Jimenez din La soledad sonora (1911), traducere de Ion Frunzetti
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Soare și albastru, adresa este: