Citate despre Soare și vișine
citate despre Soare și vișine (inclusiv în versuri).
Vișini în floare
cu aromă de nectar
roi de albine
harnice lucrătoare
luminate de soare
tanka de Gabriela Gențiana Groza (27 aprilie 2021)
Adăugat de GabrielaGențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste pentru doi
... am vrut să-nving singurătatea cedând în fața chipului tău blând
și de atunci admir pustietatea din ochii tăi ca soarele flămând
și am mai vrut să gust din vișini coapte cu sucuri sângerii de buze moi
dar m-am trezit și singur și în noapte și cu oribili ani-lumina între noi
și s-a sfârșit balada din poveste lovind mereu în trai de zi la zi
cu degetele fine și celeste ce dur sugrumă când nu pot lovi
și sa sfârșit imajinata lume, au înghițit-o hăurile goi
și pot s-arunc în ele orice nume- povestea mea oricum e pentru doi...
poezie de Iurie Osoianu (4 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără anotimp
Iar a venit o toamnă, dar când oare?!
Eu nu știu să fi fost o primăvară.
Începe iar să fie numai sară
și n-a fost zi cu soare.
Și zarzării când oare-au înflorit?
Când au umblat albinele prin ei,
cu zumzetul lor alb de clopoței
cu care am copilărit?...
Au înflorit și anu-acesta teii,
cireșii și vișini și castani?
Și au jucat, cu simplitate, mieii
ca-n ceilalți ani?
Când au trecut iar păsări călătoare?
(De mult timp nu mai trebuiau să treacă)
văd cei din urmă cocostârci cum pleacă
și-aud în mine țipăt de cocoare.
Când a trecut atâta timp?
Eu unde-am fost și ce-am făcut?
O primăvară... câte au trecut?
Mi-i viața fără anotimp.
poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vișinul
în gradină lângă casă
am un vișin înflorit
crengi se lasă-n iarba deasă
cu flori albe de mătasă
sufla vânt de primăvară..
soare cald într-un pervaz..
albinuțele se-nșiră..
zumzăindu-mi pe obraz
pentru mine-i bucurie
să îl văd așa vrăjit
va rămâne veșnic vie
dulcea mea copilșrie
casa... vișinu-nflorit!
poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul mierlei
Un tril de mierlă rupe tăcerea dimineții,
O boare mișcă frunzamuiată-n stropi de rouă,
Tresare-n vârf de vișin ușor fiorul vieții
Și soarele îmbracă o zi în haină nouă.
În raiul vișiniu au legat firul tandreții
Cu calde-mbrățișări din aripile-amândouă,
Un tril de mirlă rupe tăcerea dimineții,
O boare mișcă frunza muiată-n stropi de rouă.
Duioase alinări înving urmele tristeții,
Candorile iubirii ni-s dăruite nouă,
Un răsărit de soare dă farmec frumuseții,
Se bucură-mpreună de-o vișină sau două,
Un tril de mierlă rupe tăcerea dimineții.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culorile
Mândru și înalt, roșul trandafir
Așteaptă în grădina, azi, un musafir.
Galbenă e floarea care se rotește
mereu după soare și spre el privește.
Știu că portocala e... portocalie.
E cam rotunjoară.
... Astăzi, poartă ie.
Albastră e floare de "nu mă uita".
Tu, în poieniță, te întâlnești cu ea.
Verde pădurea, mă farmecă vara.
Plec pe drum de munte.
Îmi iau și chitara.
Vișina e vișinie.
Vara, fac compot din ea și îmi aduce bucurie.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Iulia Giușcă din URSUL DE PLUȘ. Editura Emma. Cluj Napoca. 2015
Adăugat de Iulia Popov-Giușcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Soare și vișine, dar cu o relevanță mică.
Moldoveanul...
pe piața Florenței ning trandafirii
cu albe petale din liniștea firii
și dorul de casă imploră, imploră
să intru cu albe petale în horă
în centrul Parisului scârțâie scrumul
și plânge a jale când cerul când drumul
și sufletul parcă-i călcat în picioare
de vânt ce adie a raze de soare
pe când la Toronto tot plouă și plouă
cu stropi ca o pulbere fină de rouă
și inima scaldă în farmecul serii
ca ploile noastre din mijlocul verii...
Hamas-ul din Gaza împroașcă rachete
aiurea țintite în Plânsul Perete
și stau cu o teamă ce-mi mângâie ceafa
de parcă-s Hristos anchetat de Caiafa
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (8 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Linia albă
M-a sunat mama
pe linia albă a telefonului,
a vrut să știe cum o mai duc,
dacă mai amestec cuvinte
pe foițe albe de velină,
dacă am cules
dulceața-amăruie
a vișinului din fața casei.
O cert
pentru că inima ei
a plecat în vacanță,
incognito,
fară bagaje de mână,
îmbrăcată sumar;
doar un cearșaf alb de mătase
și o mică icoană
care stătea agățată pe peretele
[...] Citește tot
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Început de vară
Soarele în vâlvătaie
Dogorind pe boltă trece
Uscând urmele de ploaie,
Încălzind pământul rece.
Râu-învolburată apă
Spumegă în al său val,
Lăstunii cuminți își sapă
Cuiburi trainice în mal.
Prigoria stă pitită
Cu aripile-i încete,
Nu mai țipă-i liniștită
C-a plouat și nu-i e sete.
Într-o adiere blândă
Trece vântul vlăguit,
Grauri lacomi stau la pândă
În vișinul pârguit.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul XIII
O, pară, vișina, mărul în pârg,
agrișele... poamele toate vorbesc:
de moarte vorbesc, de-al vieții sârg...
îl presimți și pe-un chip copilăresc.
Gustă sucul: purcese departe.
Simți molcom pe limbă tâlcul nespus;
curg gânduri fără vorbe deșarte;
prinse-n rod, carnea lor ni le-a spus!
De rostești vorba: măr, toți o știu;
dar mai dens dulce suc simte gura
mângâind legănat mușcătura,
limpezit tot mai treaz, străveziu;
Îndoit râs solar, pământesc :
O trăiri!... Simțământ... urieșesc!
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi pare rău
Îmi pare rău de cărăbușii harnci,
Fragili și delicați ce, până ieri,
Se zbenguiau pe sub cireșii darnici,
Pe sub caiși și meri și pruni și peri!
Îmi pare rău de meri, de peri, de pruni,
De vișini, de cireși și de caiși,
De zarzări, de gutui, smochini, aluni,
Ce-au înflorit năvalnici și deciși!
Îmi pare rău de via de pe coastă,
Ce-și etalase mugurii în soare,
Ținându-i la vedere ca o proastă!
Îmi pare rău de toți, de fiecare...
Îmi pare rău de nucul plin de flori,
Ce s-a deschis, naiv ca un copil...
I-am prevenit pe toți, de-atâtea ori:
Feriți-vă de-nghețul din april!
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie
Sat de vise! Astăzi plec
Prin lume să-ți fiu hoinar
Înc-odat-aș vrea să trec,
Să mai dorm într-un hambar.
În fân copt mirositor
Ploaia nopții să-mi aline
Somnul plin de drag și dor
În căsuța-ntre coline.
Si pe țigle s-aud stropii
Cum se șiroiesc pe streșini
Și-n depărtare plopii
Lasă puful peste vișini.
Înclinat să cred îmi vine
Că nimic nu-i cu tăgadă
Cale vântului i-o ține
Dudul nostru din ogradă.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Sunt lalea!
Laleaua voastră albă, roșie, galbenă
mov, roz...
Înfloresc în aprilie
și stau cu voi până când
se deschide liliacul, salcia,
caisul, cireșul, vișinul, mărul!
Stau cu voi,
până cînd voi îl răstigniți pe Isus
și încă un pic, până înviază!
Pe urmă mor și trebuie să așteptați
o sută de zile, ca să mă vedeți din nou!
Sunt drăgălașă, zglobie, sensibilă!
Vă iubesc!
Eu sunt urzică!
Răsar la prima înviorare
a razelor de Soare
și aștept să mă culegeți
ca să vă tonifiați sângele,
[...] Citește tot
poezie de Iulia Mirancea
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Omul invizibil
(la sfârșitul viitorului)
1.
căzute din cer, cuvintele mesagere, găzduite-n inima ta
tare de dimineată, înainte de răsăritul soarelui, te cheamă la mare
aerul dimineții se umple de lumea invizibilului
care-i mult mai bogată
ca cea a vizibilului
cu îngeri și cu oameni invizibili
ca omul de ieri și ca cel de alaltăieri
între cei invizibili și imposibili fiind și tu
celcarezicecă "între acum și atunci
se intinde o clipă lungă
ca o punte între a fi și a nu fi"
trăite deodată-ntr-un punct cu proprietăți
care descrie locul geometric
de prin alte locuri și alte dăți
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua Ei
Natura pentru ea a inventat cerceii
Cu primăvara în cozi de vișin, de cireș
Și florile la fel, să-i facă fără greș
Miresme ce-i adulmeci; misterele femeii!
Și trupu-i de chitară și sol, volupta, cheia,
Își așează lied pe strune ciupindu-și coarde fine
Să încânte-n unde lungi coralele divine
Trecând sunet sublim peste Univers; femeia!
E amanta nesfârșită, pășit în zbor pe alee,
Degete fine în păr cu mângâieri de griji.
E caldul pat ce așteaptă să vindece din schiji
Iertând o părăsire. Tot ea-i un nimb, femeie!
Deliciul nici n-ar fi de n-ar fi ea scânteia
Să aprindă sori din zâmbet, să nască dor ideii
De-a atinge fremătând, rug, buzele femeii!
Cu ea-n nopți de voiaj și-n zi visând femeia!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci când soarele apune
Atunci când soarele apune
Într-un sfârșit de luna mai,
Oamenii buni să se-adune,
Bucuroși, într-un colț de Rai!
Să vadă vișinii în floare
Purtând rochii de mireasă,
Când pe-a cerului culoare,
Curcubeele se lasă!
E protecția divină
Ce-ntr-un semicerc se-arată,
Cu un zâmbet de regină,
Pe cupola ei bombată.
Da cât suferă pământul...
E permanent exploatat,
Arșița, gerul și vântul,
De-atâta timp l-au maltratat!
[...] Citește tot
poezie de Arpad Toth
Adăugat de Galaxy
Comentează! | Votează! | Copiază!
Junk
dimineața începe cu un spam și dintr-o dată senzația că trăiesc o zi falsă cu soare fals într-un bloc fals
mi-aprind țigara deschid fereasta dintr-o dată străzile încep chiar din fața blocului
senzația asta crește în mine atât de mare încât la un moment dat cred că vrea să mă suprime
& privesc lumea printr-o fereastră deschisă cu toată încrederea că moartea poate fi tot o fereastră deschisă
dintr-o dată simt gust de sirop de vișine se propagă infinit în mine apoi pe străzi pe cerul întins peste blocuri
lumea capătă gust dulce acrișor văd o pereche de delfini albi înotând în aerul duce acrișor
& mă îndoiesc de ființa mea fiindcă mi-e mai la-ndemână decât să-l acuz pe dumnezeu
că îmi trimite dimineți spam iar eu însumi aș putea fi un mesaj trimis oamenilor în junk mail
apoi am brusc o senzație de bine și sunt sigur că în toate benzinăriile mașinile sunt alimentate
cu lapte că lumea își zâmbeșe în vitrine iar toate femeile au buzele rupte din cel mai dulce vișin
& lumea se uită în mine prin fereastra deschisă și mă gîndesc că așa a fost de la început
când omul privește în infinit și infinitul privește în om
poezie de Leonard Ancuța (16 septembrie 2010)
Adăugat de Leonard Ancuța
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
De partea taurului
Pe nimeni nu vei putea lua în coarne,
Prietene taur, ce vei muri peste douăzeci de minute.
Exact peste douăzeci de minute. (La 17:20)
Lupta ta cinstită cu coarnele, va fi trădată,
Împunsul tău va fi înșelat.
Ai năvălit ca o furtună în arenă,
Adulmeci nisipul galben,
Care miroase de pe acum a sânge - sângele tău.
Cerul e înnorat. Arena e o retină ce se dilată.
Ești frumos și puternic.
Toată lumea e a ta.
Toată lumea aceasta complice, care privește.
Iată, te-ai repezit în calul cu ochii legați,
Blindat cu apărătoare, pe burtă.
Dai să-l iei pe sus. Și călărețul, în armură,
Ți-a înfipt sulița în greabăn. Apasă puternic,
O scoate și-o înfige din nou,
În timp ce tu, naiv, te căznești să răstorni
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu (august 1982)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Soare și vișine, adresa este: