Citate despre Socrate și religie
citate despre Socrate și religie (inclusiv în versuri).
Dacă viața și moartea lui Socrate au fost acelea ale unui înțelept, viața și moartea lui Isus au fost acelea ale unui Dumnezeu.
citat celebru din Jean-Jacques Rousseau
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Platon: Mulțumesc lui Dumnezeu că sunt născut grec și nu barbar, bărbat și nu femeie, liber și nu sclav. Dar mai ales mulțumesc că am trăit pe timpul lui Socrate!
replică din romanul Storia dei Greci de Indro Montanelli (ianuarie 1969)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Socrate
- Socrate a fost primul care a chemat filozofia să coboare din rai și a plasat-o în orașe, și chiar a introdus-o în case și a silit-o să întrebe despre viață și standarde și bine și rău.
definiție clasică de Cicero
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu, Meletos, fiul lui Meletos, din dema Pitthea, acuz sub jurământ pe Socrate, fiul lui Sophroniscos, din dema Alopex. Socrate se face vinovat de crima de a nu recunoaște zeii recunoscuți de cetate și de a introduce divinități noi; în plus, se face vinovat de coruperea tinerilor. Pedeapsa cerută: moartea.
citat din Meletos, Anytos și Lyton
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Socrate și religie, dar cu o relevanță mică.
Voi mă iubiți
E disonant și inestetic,
Ceapa și crapul în tigaie
Fac un imperiu, de mălai e,
caută chiștoace în tomberoane,
Iar Aleihap cântă Yorbane,
Socrate a pierdut pinaclul,
Înțeapă Ateh numai cu acul,
Cine scoate dinți de argint,
Foc și iar foc, strigă un Blind,
Dragoste vrea și ornitorincul,
omul are stil doar cu stângul,
boii soarelui cu sârg
Trag de un astru, vin fete la târg,
Scutură cetina, fără să văd,
Caut pacea și în prăpăd.
Fetele vin dinspre Corint,
Eu le sărut pe rând sau sărind,
Pace-n infern, pace în rai,
Doamne, de ce ne promiți ce nu ai?
Bătrân cerșetor, ai datorii,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amic mi-i Plato, totuși, adevărul...
Amic mi-i Pláto, totuși, adevărul
E mai presus de toți prietenii din lume.
De l-aș trăda, mai pot purta un nume?
Sau, poate, și-n agora-i putred mărul?
Nu poți căra oceanul cu ciubărul.
De foame nu-ți ții mestecând la gume.
Sus-pușii-și schimbă grijile pe glume,
Năravul nu, chiar dacă-și schimbă părul.
De veacuri fierbe viața în cetate.
Fărăștiința trece în știință.
Retórii-și vând ideile în rate:
Suiș - căderi, ființă neființă,
Infern eden, putință neputință...
Principiul prim e, însă,-al lui Socrate.
sonet de Nicolae Mătcaș din De-a alba-neagra (2006)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu de ce, dar pe măsură ce trece timpul văd cum în nedreptatea condamnării tale se oglindește și nedreptatea condamnării de mai târziu a lui Hristos. Tu, iubite Socrate, mori împăcat și calm, ridicându-te la Zei în vreme ce Hristos, simțindu-se părăsit de însuși Dumnezeu, coboară, cu toată smerenia sa, până în hăul cel mai întunecat al condiției umane. Fără Hristos m-aș teme de eternitatea morții, fără tine mă tem de lipsa de sens a gândirii. Intre moartea lui Socrate și moartea lui Hristos regăsesc noima de a trăi în perspectiva implacabilă a morții și bucuria de a căuta adevărul în proximitatea intolerabilă a minciunii.
citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de seieinfach
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curaj de-a spune
Îmi caut idoli din străbuni ca să-i pot plânge,
Să-i venerez pentru dreptate, cinste și onoare,
Dar nu-i găsesc și sufletul profund mă doare,
Că-mi sunt doar vașnici vărsători de sânge.
Mi s-au înscrijelit în scoarță mulți războinici,
Ca să-i cinstesc după omoruri săvârșite;
De-un Mihai, Mircea, Ștefan... mi-au făcut ispite
Educatori de crudul cult, înfipt în vârf de bici.
S-au mai pierdut un Cantemir sau Brâncoveanu,
Dar am un neam, al lumii ca și-al meu,
Ce-și soarbe răul cu nesaț, omorul-zeu...
Ce-l cântă-n plai un Delavrancea, Sadoveanu...
Dar mi-e rușine și nu vreau model cruzime,
Nu vreau să preamăresc... să iert pedeapsa;
Nu cred că inima e un buzunar și suflet țeasta
Și vreau morală multă, multă limpezime!...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adaos de trăiri
nu am nici azi chef să schimb lumea
las asta pe seama politicienilor, liderilor religioși, îndragostiților,
laureaților premiilor Nobel în literatură sau mai știu eu în ce...
să mă schimb pe mine și lumea mea interioară
asta e tot ce contează...
uneori o carte bună și un tril de păsărele
sunt cele mai mari fericiri pe care le poate avea omul
nu am azi chef să mă înalț mai sus de constelații
las asta pentru ziua când îmi voi fi îndeajuns de mult de prisos
și atunci voi explora frenetic toate galaxiile
când mă voi transfigura într-o licărire de stea
uneori e de ajuns să-l asculți pe Bach
pentru a arunca o ocheadă paradisului
azi am chef doar de poezie în forma ei cea mai frustă
să creezi din nimic versuri, să adulmeci din neant cuvântul nefixat
să fii un mic creator pe lângă marele creator
[...] Citește tot
poezie de Bogdan Nicolae Groza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nicolae Paul Mihail Opera Omnia
Analizându-ți mersul solitar
Prin mori de vânt și străzi incendiate,
Astăzi serbăm pe marele zidar
Ce-a ridicat din litere CETATE.
Din opera-ți de iau eșantion
Spre-a arunca-n trecut doar o scânteie,
Văd că-ncepuși să urci în Panteon
De mult, cu "Cibernetica femeie".
Și dac-ai scris la "Posturi clandestine"
Doar într-un an, însă cu mult nesațiu,
Ai scos "Războiul undelor senine"
Ca și "Potirul Sfântului Pancrațiu".
Lansași apoi un "Damen vals" satiric
Ca ofițerul cu trăiri galante
Ca astăzi noi să navigăm oniric
Zburând "Pe-aripa vântului de noapte".
[...] Citește tot
poezie de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te priveam
Eu te priveam cu ochii mei violeți,
parcă aș fi urcat cu pioleți,
pe o stâncă foarte dură și înaltă,
eu sunt mai rece, tu ești foarte naltă,
că am trăit cam optzeciși cinci la sută
dintr-o viață, am băut cucută
ba cu Socrate, Lache și cu Rudy,
mă porecliră puștii Paparudy.
Toți dispărem precum a dispărut
Ada Kaleh, un rai tăcut,
Memoria este o loterie,
cine rămâne, cine? Nu se știe.
Noi ridicăm mereu alte ruine,
noi nu jertfim pe Ana, nu e bine,
mi-e dragă mie doar Miorița,
cine a scris-o? Poate morărița.
Că ea e cu fuiorul și fiorul,
Furoul ei, durerea mea și dorul.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Socrate și religie, adresa este: