Statele Unite ale Americii şi emigraţie

Emigranţii

Se duc care-încotro
Unde-i viaţa mai mişto;
Pleacă de la noi ţigani
Şi se-ntorc americani.

epigramă de Florea Ştefănescu (octombrie 2006)
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să vedem ce trebuie făcut ca să rezolvăm. Practic, cu Statele Unite nu avem probleme. Cu emigraţia română din SUA avem relaţii foarte bune. În fiecare an vin câţiva să se stabilească din nou în ţară.

Nicolae Ceauşescu în Dialogul româno - american: N. Ceauşescu - Henry Kissinger, Secretar de Stat al SUA, Vizita în Bucureşti a Delegaţiei de Stat SUA (3 noiembrie 1974)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Literatura americană a fost dintotdeauna emigrantă.

citat din Salman Rushdie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emigranţii bruneţi

Se duc care încotro
Unde-i viaţa mai mişto,
Pleacă de la noi ţigani
Şi se-ntorc americani.

epigramă de Florea Ştefănescu (martie 2011)
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Statele Unite mi se potrivesc ca o mănuşă," mărturisise emigrantul Bostan. "Evident că m-am stabilit la Boston".

calambur de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Levi Strauss, tatăl blugilor

Orice invenţie are un autor-părinte,
Când omenirea păşeşte spre înainte,
Aşa cum Strauss, emigrant german
A devenit tătic de blug, pe tărâm american.

madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne

emigrantul din mine a studiat
runele
dacă ar vrea să plece într-o ţară
de americani prea de toate
culorile într-o familie
de americani
eu
esticul cu ochii albaştri
poet ne
citit de ei
de americanii cei ignoranţi
aş vrea să plec la ei (!?)
runele nu mi-au spus
să plec în arizona
sau connecticut

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sclava enclava

nu vreau să văd america
vreau să locuiesc
într-o casă de americani
femeia
dominantă să urce
peste emigrantul din estul
europei prea albe
(?!) - femeia
să fie totuşi o prietenă de de
mult citită prin cărţile mele
să fie frumoasă să fie
femeia
o superbă negresă cu părul
inele sau noduri
de circulaţie sanguină

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnilor buni

croitori doamnelor bune croitorese
costumul meu la patru ace de cactus
a emigrat în america
latină, undeva prin gua
temala (?!) – la umbra
uriaşului saguaro eu scot
sânge pe nas cum şi soarele
trece raze glucide, ah, purpurii prin inele
de piatră tombală

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1927, Carl Gustav Jung - odihnească-i-se inima în pace, pe tărâmul marilor vizionari - a constatat că locuitorii Americii de Nord deveniseră aidoma indienilor în aşa măsură, încât luaseră de la ei nu doar tenacitatea, idealul eroic şi fanteziile, ci şi caracterele fizice. Observaţia aceasta, de o natură foarte personală, îi fusese prilejuită în Statele Unite de muncitorii dintr-o uzină. Ca s-o facă "ştiinţifică", Jung cita în sprijinul ei numele aproape legendarului Franz Boas, care ar fi demonstrat că fiii de emigranţi născuţi în Statele Unite suferă, în înălţime, greutate şi mai ales dimensiuni craniene, nişte modificări destul de semnificative faţă de părinţii lor proveniţi din Europa.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lady Gaga

Apariţia-i de-un stil nemaivăzut,
E peste aşteptări şi peste modă.
Fineţea-i mixul într-un necrezut;
Efort, imens talent... Din cântec face odă!

Din Stephanie, în idol îşi ia nume
În magistrală alegere de rock;
Titanii Queen cu şlagăr de renume
Sublimii muzicii moderne de artă-şoc.

Italianca nord americancă
- E prelungirea-n timp de la Madona
Simbol de secol pop, o emigrantă -
E noua muză a muzicii, e "Nuova Donna".

Divă-i deja, e-o muză a omenirii
Cu corpul impecabil ce n-ascunde...
Şi-l etalează, dând ascunşi fiori gândirii...
În amestec de vocal cu stil, lume-o pătrunde.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lewis Prothero: Ţi-a plăcut asta? Statele Unite... Ulcered Sphincter of Ass-erica, adică ce altceva poţi spune? Aici era o ţară care avea de toate, absolut totul. Şi acum, douăzeci de ani mai târziu, ce este? Cea mai mare colonie de leproşi din lume. De ce? Fără niciun Dumnezeu. Lasă-mă să mai spun o dată. Fără niciun Dumnezeu. Nu a fost războiul ceea ce au început ei. Nu a fost ciuma ceea ce au inventat ei. A fost Judecata. Nimeni nu poate fugi de propriul trecut. Nimeni nu poate scăpa de Judecată. Nu crezi că El este acolo sus? Crezi că nu veghează aceasta ţară? Atunci, cum altfel poţi sa îţi explici asta? Ne-a testat, dar am izbăvit. Am făcut ceea ce trebuia să facem. Islington. Enfield. Am fost acolo, am văzut tot. Emigranţi, musulmani, homosexuali, terorişti. Degeneraţi asupriţi de boală. A trebuit ca ei să se ducă. Forţa vine din unitate. Unitatea prin credinţă. Sunt un englez cu frică de Dumnezeu şi, la naiba, sunt mândru de asta!

replică din filmul artistic V de la Vendetta
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare-poem

prietene, am aflat că ai murit demult,
am intrat la idei când am auzit ca te-a abandonat viaţa,
într-un sicriu amărât,
ce speranţă să mai am eu când ştiu că ai fost viu
şi-acum zaci cu viermii la un loc?
tu nu te mai uiţi spre viitor,
eu nu mă mai uit spre trecut,
inima ta atrage viermii,
inima mea atrage vulturii,
noi nu mai găsim nicio ţară,
nici în stânga, nici în dreapta,
niciun râu, nicio mare,
în care să ne desfătăm şi noi
şi să fumăm o ţigară în linişte.
dacă imperiile şi-au schimbat stăpânii,
noi ne schimbăm domiciliile,
căci conştiinţele le-am schimbat de multe ori.
când vorbeam despre viitor,
tocmai atunci principiul speranţei a ieşit pe uşă,
şi-am rămas uitându-ne unul la altul chiorâş.

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (25 iunie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Torţionarul şi profa de mate

torţionarul ireal povesteşte firesc cum mânca două raţe clasa-ntâi
apoi trecea liniştit la omorârea cu râvnă a victimelor neidentificate
îi chinuia cu bătăi gospodăreşti la testicule până îşi dădeau sufletul
tineri studenţi şi intelectuali – filfizoni cu studii la Paris
asta după ce îi crăpase ţeasta lui taică-su cu un topor sfătuit de un tovarăş
apoi completa liniştit un formular şi raporta, că era muncă serioasă
19 căpăţâni luna asta – cam puţin, răspundea fratele rus coordonator
era o plăcere în a tortura, o distracţie pentru noi
că nu eram singur, eram foarte mulţi care făceam asta
vorbeşte clar, senin, împăcat, cuvintele cad seceri şi ciocane
eram comunişti convinşi, toţi, întărâtaţi împotriva intelectualilor
până în 53 i-am terminat pe toţi cei curaţi la suflet, unu nu mai era
îmi vine să vărs, mi se face rău, nu-mi vine să cred
păi cum credeţi că s-a făcut comunismul la noi - zice el
n-am dormit trei zile, am scris numai versuri negre, am înjurat fără rost
în coşmarul meu îl vedeam prin piaţă, în autobuz, la medic,
un pensionar cumsecade pierdut printre bătrânii nostalgici din cartier
care dintre ei au fost colegii lui de muncă mâncându-şi azi liniştit pensia

[...] Citeşte tot

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perspective la şefia Europei

Oltenii mei, Văsâie şi Caprina
Au voiajat prin Europa-ntreagă,
Trăgând cu ochiul lor după cortina
Apusului, cătând să-l înţeleagă...

Recent întorşi, Caprina şi Văsâie,
M-au vizitat acum, de sărbători;
Sunt nedecişi - să plece, să rămâie,
Dar iată ce mi-au spus, dragi cititori:

Ne este soră Franţa, dar francezii,
Exacerbând instinctul de stăpâni –
Chiar dacă ne adoră maidanezii –
Nici la mormânt nu vor vecini români!

Germanii, oameni foarte socotiţi,
Au fost călcaţi mai an de nişte hoţi...
Aflând că sunt români cei doi pârliţi
Ne socotesc răufăcători... pe toţi!

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!