Cioara mai neagră ca niciodată
Când Dumnezeu, dezgustat de om,
S-a întors în Paradis,
Iar omul, dezgustat de Dumnezeu,
S-a întors spre Eva,
Lucrurile păreau că o luaseră razna.
Dar Cioara... Cioara,
Cioara i-a adunat împreună,
Legând Paradisul și pământul unul de celălalt
Astfel că omul a plâns, dar cu vocea lui Dumnezeu,
Iar Dumnezeu a sângerat, dar cu sângele omului.
Apoi, cerul și pământul au plesnit la încheieturi;
Fisurile s-au transformat în cangrene și s-au împuțit
O oroare departe de de mântuire.
Agonia nu s-a atenuat.
Omul nu mai putea fi om, nici Dumnezeu, Dumnezeu.
[...] Citește tot
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioara două legende
I
Negru era cel fără ochi;
Negru era conținutul limbii;
Neagră era inima;
Negru, ficatul, negri plămânii
Incapabili să absoarbă lumina;
Negru, sângele în tunelele lui întunecoase,
Negre, mațele împachetate în cuptorul lor;
Negri erau de asemenea mușchii
Care zvâcneau să iasă la lumină;
Negri, nervii negru, creierul
În temnița viziunilor ;
Negru mai era sufletul, bulboană imensă
A plânsului care, sondând, nu-și poate
Defini propriul soare.
II
Negru este capul vidrei, ridicat.
[...] Citește tot
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căderea ciorii
Când Cioara era albă, a decis că soarele era prea alb.
A decis că lumina lui lucea prea argintiu.
A hotărât să-l atace și să-l înfrângă.
Și-a strâns toată puterea în fulgerul unui ghem fierbinte.
Și-a încleștat ghearele și și-a eliberat întreaga furie.
A țintit cu ciocul drept spre inima soarelui.
A râs în sinea-i până și-a atins vortexul cel mai adânc
Și a atacat.
La strigătul ei de luptă, subit, copacii au îmbătrânit,
Umbrele s-au lățit peste tot.
Dar soarele a devenit încă mai strălucitor
Iar cioara s-a prăbușit, înnegrindu-se, în flăcări.
A deschis pliscul dar nu s-a auzit decât un cărâit întunecat.
[...] Citește tot
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la negru, dar cu o relevanță mică.
Cioara la prima lecție
Dumnezeu a încercat să-învețe Cioara cum să vorbească.
"Iubire', a zis Dumnezeu. "Spune, Iubire".
Cioara a căscat, mută, pliscul și Marele Rechin Alb a țâșnit din mare,
Recăzând apoi, tăcut, în valuri, descoperind astfel propriul abis.
"Nu, nu", a zis Dumnezeu. "Spune Iubire. Incearcă iarăși. Iubire."
Cioara a căscat, mută, pliscul și o muscă albastră, una țețe, un țânțar,
S-au ivit din găuri negre, bâzâind,
Agitându-se încoace și încolo.
"O ultimă încercare", a zis Dumnezeu." Deci, IUBIRE".
Cioara s-a opintit, a căscat pliscul și a vomat;
Un cap de om, încă fără corp,
Tumefiat, a apărut pe pământ, cu ochi bulbucați,
Bolborosind indignat tot felul de proteste
Apoi, Cioara, înainte ca Dumnezeu să poată interveni, a vomat din nou.
O vulvă de femeie a căzut, înfășurându-se, strângând gâtul unui om.
Cei doi au căzut în iarbă, încleștați, într-o luptă atroce.
Dumnezeu, blestemând printre lacrimi, se străduia să-i despartă.
[...] Citește tot
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul vulpe
Îmi imaginez acest moment în pădure, la miezul nopții:
Există-acolo ceva viu,
Dincolo de singurătatea ceasornicului
Și-a acestei pagini albe pe care se mișcă degetele mele.
Prin fereastră nu se vede nicio stea:
Ceva încă mai aproape,
Deși mai întunecat,
Se strecoară-n acea singurătate:
Rece, delicat ca zăpada nopții,
Botul unei vulpi atinge lăstarii și frunzele;
Doi ochi sunt călăuzele mișcării care chiar acum
Și iarăși acum, și acum, și acum
Înscrie urme discrete de pași pe zăpadă
Printre copaci și, obosită, o umbră
Subțire atinge-un buștean și-n vizuina
Unui trup care are îndrăzneala să iasă
[...] Citește tot
poezie de Ted Hughes din The Hawk in the Rain ( Uliul in ploaie) - 1957 - The Thought-Fox (Gândul vulpe) ' is probably the mo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Genealogie
La început a fost țipătul
Care a născut Sângele
Care a născut Ochiul
Care a născut Teama
Care a născut Aripa
Care a născut Osul
Care a născut Granitul
Care a născut Violetul
Care a născut Ghitara
Care a născut Sudoarea
Care a născut pe Adam
Care a născut pe Maria
Care a născut pe Dumnezeu
Care a născut Nimicul
Care a născut pe Niciodată
Niciodată Niciodată Niciodată
Care a născut Cioara
Țipând după Sânge
[...] Citește tot
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ted Hughes despre negru, adresa este: