Timişoara şi viaţă

«Îţi taie viaţa, de-i ca aţa, şi lipsa de Aer, chiar mai iute decât lama de ras, ori decât o pânză de bomfaier pentru "oţeluri aliate" şi pentru "oţeluri inoxidabile"...!» ‒ (32) / 5 octombrie 2012
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 48).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» (5 octombrie 2012)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu Timişoara

... nu toţi cei care se trag prin praf
sunt demni de milă. nu toţi copiii
vor fi încurajaţi să trăiască.
nu fiecare femeie de iască e mane
chin (?!) - nu
acum trece viaţa cum trebuie. nu
acum pui coarne de alu-miniu de plumb
oraşului îndrăgit de grădinarii din
slatina - nu acum timişoara, nu...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Realităţile vulcanologice complexe, întâlnite, "trăite" şi cercetate "la faţa locului", îndeosebi, cele dintre Mörön / Hovsgöl-Mongolia (dintr-o euro-asiatică "expediţie pe uscat", din orizontul anului 450 d. H.) şi Koryaksky / Avacinsky-Cormacinata > Kamceatka-Rusia (de la ocolul Pământului pe mări / oceane, ţinând de Cercul / Ringul de Foc al Pacificului, de pe la 21 septembrie ‒ 25 octombrie 462 d. H.), au inspirat Drept-Zalmoxianului Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) unul dintre cele mai veridic-neasemuite poeme "piroclastice" din literatura universală de la origini până în prezent, "Limfa-de-Foc-Infernal" / "Acherosia Limfa", surprinzând – în spiritul doctrinei Zalmoxianismului – "salvarea viului", din apocalipticul terestru, datorată, în ultimă instanţă, "conlucrării dumnezeieşti" dintre cele cinci elemente de constituie fundamentele lumii noastre...» ‒ (3) / 12 ianuarie 2022
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre-nflorite stihuri despre elementul Foc» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 91).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre-nflorite stihuri despre elementul Foc» (12 ianuarie 2022)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Adevărul e că Pământul Naşterii rămâne etalon pentru cosmicitate, din el nutrindu-se întrupările tuturor zborurilor noastre prin care încercăm survolarea efemerului către veşnicie ; şi pământul naşterii mele are şi un nume frumos: Tatomireşti, matcă-mumă, poartă prin care mi s-a relevat Universul, cu simetriade, analogii şi concentricităţi ; el este centrul cercului în care gravitează Cosmosul – şi satul naşterii şi al copilăriei mele, împrejurimile tatomireştene se constituie în germeni de variabile ale lumii, atât în ceea ce priveşte cadrul geografic (interferenţă de dealuri subcarpatice cu câmpia, pitoresc abundent, cu munţii – străjeri de zare, la nord –, cu marea deschidere a văii Jiului, spre sud, pe de-o parte ; cu păduri de foioase, ori cu zăvoaie, coborând / urcând până-n marginea satului, pe de-altă parte), cât şi în ceea ce priveşte orizontul spiritual bipolar, generator al unei bogate "culturi minore", cum zice Lucian Blaga, cu oameni echilibraţi, iviţi parcă din mit şi dintr-o anume filosofie a vieţii, profeţind, cum Zbârlea, Bolgagiu, Budică ş. a., semănând cu Păcală, cu Bizae, cu Gângu ş. a., cu indivizi aparţinând unei vaste galerii de tipologii umane...» ‒ (3) / 22 decembrie 1977
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre croite stihuri inspirate despre elementul Pământ» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 168 sq.).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre croite stihuri inspirate despre elementul Pământ» (22 decembrie 1977)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Iubito, încă mi-eşti blânda enigmă-sfinx de pe hiatul / dintre viaţă şi moarte, din mejdina dintre cele cinci, / de nuntire – Aer, Apă, Foc, Lemn-eter-liberian şi Pământ, / [...] /... şi ce dacă pe norul / tău drept este doar sâmbătă, şi ce dacă pe nourul meu / stâng stă a ta duminică, tangentă la oxigenu-mi din atrii, / şi ce dacă-i altă zi de luni, Marmur-Lumină, pe cometa / domniei tale, cu ochete-coadă-spirală pe umerii mei / de-om de Cogaion, întru aruncătură de iepuri peste mări, / şi peste acele teluric-de-celeste oceane, punţi-curcubeie, / ori peste coralii domestici, peste oasele sălbaticilor codri, / peste oraşele submerse, chiar peste vulcanii-n erupţie, / şi ce dacă eu mereu întâlnesc, numai în Dacia-mi natală, / şi câte-o neasemuit de frumoasă femeie – ce mă face / să declar şi să-ncep de fiecare dată câte-un cosmic-nou / război pelasgo-troian, până-nving, chiar şi-ntre frunzele / primenite-ale acestei primăveri, sub al zecelea cumulus / ce-aşterne o nouă duminică...?!?» ‒ (XXXII), Sub al zecelea nor ce-aşterne o nouă duminică... / 19 martie 2014
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre-mbumbite stihuri despre elementul Apă» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 83 sq.).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, «"Aforism-brazde" printre-mbumbite stihuri despre elementul Apă» (19 martie 2014)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul

Drumul a fost frumos, apele limpezindu-se,
Eu mi-am retrăit copilăria,
Când ochii mi s-au oglindit în paginile de jurnal.
Voi aprofunda acel sentiment, o retrăire frumoasă,
O noapte de vis în Arad,
O zi frumoasă în Timişoara,
Şi o retragere din propriile vise.
Trupul s-a unit cu forma inimii mele,
Desenându-vă vouă, iubitorilor de artă
O pânză, ce vă va reliefa viaţa.
Luminile vor forma aripi de înger,
Tu te vei trezi în noapte,
Şi-mi vei şopti la ureche:
- "Te iubesc aşa de mult, încât mă voi descompune.
Şi voi nărui visele doamnelor.

Ea îl privea compătimindu-l,
Apoi se ridica privind spre cer.
Iubirea lor se scria zilnic,
Cu o altă rază, devenind emisferă.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iluzia căldurii

Dacă nu m-aş mai trezi

n-aş mai putea face diferenţa

dintre ce-i real şi ce-i vis,

îmi zic, pierdută-n peisajele rurale,

într-un bus supraaglomerat,

cu drumul denivelat

dedesubt transmiţând vibraţii în fiecare fibră,

dacă nu m-aş trezi

într-o zi, printre pernele pufoase

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România dă-i tu azi

colţ de rai atâţi am vrea
România ca să fie
Dumnezeu dar să ne dea
toţi să bem din apa vie

floare azi de orhidee
vrem întreaga Românie
o vrem astăzi o alee
de lumină ca să fie

România cu Ardealul
strop de rouă din Carpaţi
în români să-nscrie dorul
de-a fi toţi — oameni curaţi

Cartea Sfântă a Lui Hristos
ne-o vrem ţintă — căpătâi
şi pe Mielul Glorios
îl vrem —dragoste dintâi

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (25 septembrie 2018, Mănăştur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

eu mi-aş dori cât încă mai sunt viu
să beau câte-o cafea în toată ţara,
în Bucureşti, Craiova sau Sibiu,
dar cel mai mult aş vrea... la Timişoara,

am cunoscut o voce răguşită
şi-am cautat să mă strecor tiptil,
când ne vorbim e mai mereu răcită,
frumoasă... ca un suflet de copil,

să-mi mângâie privirile cărunte,
tristeţea nu-i problemă... pot s-o duc,
să o sărut pe tâmplă lângă frunte
şi să o ciup cu mâna de năsuc,

să cheltuim o noapte într-o viaţă
primită de la Domnul ca,, bacşiş"
şi s-o iubesc roşindu-se la faţă
când prind că mă priveşte pe furiş,

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Dumitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cimitir la Timişoara

M-am dus la Timişoara-n cimitir pe la rude,
Era dimineaţă, frunzele erau verzi şi erau ude
Voiam să beau cu ele câte o cafea
Şi să le asigur, din nou, de dragostea mea.

Nu i-am găsit acasă pe fată şi pe Fănel,
Probabil s-au dus să bea o vodcă niţel.
Dar mă-ntorc mâine mai pe-nserat
Până ce să se culce n-au apucat.
Ca să le spun, vrei nu vrei,
Ce dor îmi e câteodată de ei.

La mama e bine, acum de dimineaţă
Mormântu-i îngrijit, plin de verdeaţă.
Bună dimineaţa, soacră bătrână şi bună,
Aş avea să îţi spun, aşa, ca o glumă
Să-ţi iei catrafusele şi încet s-o porneşti
Ca să mai vii şi pe la noi, prin Bucureşti.

Nela-i plecată de mult de la noi

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NIHIL SINE DEO ?

Sunt doar unTaur, dar n-am fost viţel
şi nu m-a născut Vaca, nici Madona.
Madona nu-i o Oaie, nici eu Miel,
ba, chiar mi-aduc cu oamenii niţel
pe soră-mea o cheamă Anemona,
să fie oare de-a lui Luchian?!
Nu cred, că nu suntem din Botoşani,
aşa cum Sfântul nostru, cel mai cel,
nu este chiar de loc din Timişoara,
e din Dobreşti, ce Bara-Bara-Bara,
că doar n-om fi cu toţi din Bucureşti,
să prindem funcţii cu venituri grase,
sunt ca un melc, nu-mi treb'e şapte case
şi nici terenuri, nici ferme de pui,
eu sunt modest, ce ferma calului!
De Valul lui Traian, am cam scăpat,
vin alte catastrofe la palat,
să măture ciclonic ce-a rămas...
Tu ce faci, iar bagi degetul în nas?
Te uiţi cu-n ochi şi eşti într-o ureche,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colectiv

O mare tragedie,
S-a abătut pe această Românie.
Tineri frumoşi, ne-au părăsit,
Şi înapoi n-au mai venit.

O seară, începută bine,
S-a transformat în tragedie.
România, ţara mea,
Ce se alege de existenţa ta?

O trupă, un album lansa,
"Goodbye to Gravity" se numea.
Dar n-au mai apucat,
Focul, rapid s-a declanşat.

Ce a urmat, cu toţii ştim,
Nu vrem să ne amintim.
Suflete, la Cer s-au dus,
Şi-acum, ne privesc de Sus.

[...] Citeşte tot

poezie de Alina-Georgiana Drosu (7 noiembrie 2015)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce plângi mamă? (baladă, în memoria celei ce mi-a dat viaţă)

De vei citi aceste versuri,
Vei înţelege foarte mult,
Vei şti că dragostea de mamă,
E prea puţin, un... cult.

Când îţi văd privirea tristă
Şi pleoapele-n lăcrimate,
Simt că inima-mi plesneşte
Şi deodată nu-mi mai bate.

Să-mi revin mă uit la soare,
Îmi şterg fruntea şi obrazul
Şi-ncercând să-ţi fur o vorbă
Te-ntreb mamă: -Ce-i necazul?

Tu te-ntorci, privind spre mine,
Îţi stergi ochii cu năframa
Şi c-o voce tremurândă
Spui zîmbind: -Mânca-te-ar mama!

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!