Titu Maiorescu despre viaţă

Această scăpare a suferinţei mute prin farmecul exprimării este binefacerea ce o revarsă poetul de geniu asupra oamenilor ce-l ascultă, poezia lui devine o parte integrantă a sufletului lor şi el trăieşte de acum înainte în viaţa poporului său.

Titu Maiorescu în Almanah "Convorbiri literare"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta vieţii? Rezervă, discreţiune, cumpătare, în genere negaţiune şi în rezumat abnegaţiune.

aforism celebru de Titu Maiorescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii înaintează prin protecţie, mulţi prin supunerea oarbă la opinia altora, câţiva prin împotrivire energică la tot ce dezaprobă, croindu-şi viaţa după a lor individualitate. Toate aceste căi pot duce la ţintă numai să fie urmate cu statornicie. A-ţi schimba deodată felul, a deveni energic din pasiv ce erai, a te arăta independent din supus ce ai fost, aceasta nimiceşte succesul vieţii.

aforism celebru de Titu Maiorescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul, în privirile sale spre viitor, apropie totdeauna prea mult, prin micşorarea datorită perspectivei, intervalele dintre diferitele puncte ale vieţii, şi abia când se află între ele, îşi dă seama cât de mult va mai dura. Astfel, întreaga viaţă nu este altceva decât consumarea extensivă de proiecte intensive, ceea ce, dacă nu observi la timpul potrivit, pentru a nu te lăsa amăgit, face din existenţă ceva lipsit de farmec.

citat clasic din Titu Maiorescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să năzuim către o viaţă nouă, plină de prospeţime! Să contopim ştiinţa cu viaţa reală, să evadăm din celulele înăbuşitoare ale contemplării abstracte! Iată stindardul ştiinţei actuale, iată vocaţia ei socială! Iar filozofia, mai mult decât oricare altă îndeletnicire, are datoria să ţină seama de această vocaţie socială. Căci dintre toate relaţiile, cele mai nobile sunt cele ce se ţes între oameni; Iubirea fiind relaţia cea mai perfectă, pentru că este şi cea mai sublimă, universală şi puternică, putem afirma că filozofia, care etimologic înseamnă "iubirea de ştiinţă" este în esenţă ştiinţa iubirii.

Titu Maiorescu în Consideraţii filozofice (1860)
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se află omul în momentele hotărâtoare ale vieţii, nu-l mai conduce mintea; ea arată numai alternativele. Direcţia finală o dă inima.

aforism celebru de Titu Maiorescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura, marea noastră învăţătoare, îşi împlântă rădăcina stejarului în pătura cea mai adâncă şi statornică a pământului, şi de acolo dă creaţiunii sale putere de a lupta şi de a trăi.

Titu Maiorescu în Critice
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sălbaticii din America schimbau aurul şi mărgăritarele pentru cioburile de oglindă din Europa. Aşa fac şi copiii, şi mulţi dintre noi rămân copii toată viaţa.

aforism clasic de Titu Maiorescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrarea d-lui Caragiale este originală; comediile sale pun pe scenă câteva tipuri din viaţa noastră socială de astăzi şi le dezvoltă cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor, cu tot aparatul înfăţişării lor în situaţiile anume alese de autor.

Titu Maiorescu în Comediile d-lui I.L. Caragiale (1885)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caracterul filozofiei vremurilor noastre însă constă în faptul că a renunţat la izolarea ei: ea nu mai există-şi nici nu mai poate exista-ca o ştiinţă riguros diferenţiată cu care te îndeletniceşti în mod sistematic şi exclusiv;acum ea pătrunde în viaţă.

Titu Maiorescu în Consideraţii filozofice pe înţelesul tuturor (1861)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu era omul cel mai silitor, veşnic citind, meditând, scriind. Lipsit de orice interes egoist, el se interesa cu atât mai mult la toate manifestările vieţii intelectuale, fie scrierile vreunui prieten, fie citirea a tot ce se publica în literatura română, fie studierea mişcării filozofice în Europa, fie izvoarele istorice, după care avea cunoştinţa cea mai amănunţită, fie luptele politice din ţară. A se ocupa cu vreuna din aceste chestii, a cugeta şi a scrie asupra lor, era lucrul cel mai potrivit cu felul spiritului său.

Titu Maiorescu în Almanah "Convorbiri literare"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât de inaccesibilă, de ideală ar fi o idee bună, e mai bine să năzuieşti la realizarea ei, să năzuieşti chiar fără rezultat, decât să-ţi pui mâinile în poală cu înţeleaptă resemnare şi să proclami: oamenii sunt ticăloşi. Prea lesne se crede omul scuzabil, prea îşi face iluzia că poate fi atât de lesne scutit de o activitate serioasă obligatorie (nu numai pentru a-şi prelungi viaţa, pentru a-şi acoperi îndatoririle – acest jalnic minimum - ; ci şi, în plus pentru semenii săi mai buni.

citat clasic din Titu Maiorescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât înaintăm însă în civilizaţiune, cu atât rolul bărbatului devine mai greu, cu atât el trebuie să-şi muncească mai mult creierul ca să poată cuceri un loc în economia socială şi să fie în stare a-şi asigura existenţa şi viitorul familiei sale. El trebuie să mişte cultura, el să conducă sau să susţină statul, el să facă a înflori artele, el trebuie să lărgească câmpul ideilor, să înlesnească bunul trai al omenirii prin descoperiri şi perfecţionări zilnice, aduse în sfera practică a vieţii, pe când femeia e redusă la un rol cu mult mai mărginit în mişcarea societăţilor culte. De aici, nici îndoială, diferenţa craniană.

citat celebru din Titu Maiorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă atingi cu arcul o coardă întinsă în aer liber, ea dă un ton, însă vibraţiile i se pierd fără rezistenţă şi nu se poate aduce la valoarea muzicală. Pune-i o rezonanţă dedesubt, şi cu tonul prins şi reflectat se naşte instrumentul artistic. Tot aşa este inteligenţa omenească, al cărei rezervor de memorie dă un ecou şi o legătură ideilor singuratice ce i se deşteaptă prin lumea dinafară, pe când animalul trăieşte totdeauna sub impresiuni izolate, de regulă mulţumit şi plin de momentul actual. Acel ecou al inteligenţei omului este izvorul fericirii şi nefericirii sale, şi de aici se vede valoarea impresiilor şi reflecţiunilor omeneşti. Toate sunt numai stafiile creierilor, rezonanţa fugitivă a violinei, şoptirea misterioasă în scoica de mare.

citat celebru din Titu Maiorescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!