Copii
E un copil! E o copilă!
Sunt amândoi copii!...
Iubirea lor e o idilă,
Cum sunt prin poezii...
Furiși se întâlnesc adese,
Și el îi recitează
Sonete din Musset culese;
Ea tace și oftează...
El cu o vorbă mintea-i fură
Și-o farmecă, șiretul!
Dar se lovește peste gură
Că i-a șoptit secretul...
Cu șoapte calde și timide
Iubirea lor și-o-ngână,
Iar întâlnirea lor se-nchide
C-o strângere de mână.
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea
"La munca silnică pe viață!"
Fu a juraților sentință;
Iar vinovatul, trist și galbăn
De groază și de suferință,
Îmbrățișîndu-și copilașii,
Strigă cu vocea înecată:
"De astăzi nu mai aveți tată!"
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl
Acasă venea zilnic topit de băutură,
Și biata lui femeie primea orice tortură.
Trăiau de vreme lungă. Ea singură, pierdută,
De mic copil în drumul mizeriei căzută,
Cu el înlănțuise a traiului povară,
Și suferea-n tăcere bătaie și ocară.
Vecinii, totdeauna aud cum geme, plânge,
Când furios bărbatul sub pumni spinarea-i frînge,
Și-o chinuiește până se-nmoaie de-oboseală;
Apoi se face-o largă tăcere mormântală.
Dar într-o zi de iarnă, când aspra sărăcie
Preface o secundă în crudă vecinicie,
Și gura cere pâine și nu-i o fărmitură.
Femeia naște-n chinuri o slabă creatură.
Sărman copil! Ce bună și dulce ți-ar fi soarta,
Născând, de ți-ar deschide spre somnul morții poarta!
Bărbatul vine iarăși beat într-o zi, cum face
Întotdeauna; însă e potolit și tace...
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ave-Maria
Ave-Maria... Și spre bolta
Mărețului și trist altar,
Fermecătorul glas de orgă
Se-nalță ca un plîns amar...
În sufletele credincioase
Cad notele mîngîietoare,
Cum peste frunzele de toamnă,
Amurgul razelor de soare.
Îngenunchiată înaintea
Crucificatului Hristos,
O palidă prostituată
Plîngea ca un copil duios.
Și-nmărmurită în durerea
Religioasei aiurări,
Părea de veacuri că așteaptă
Cuvîntul ultimeî iertări.
poezie celebră de Traian Demetrescu (1894)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ave-Maria
În biserica Sf. Ștefan
Ave-Maria... Și spre bolta
Mărețului și trist altar,
Fermecătorul glas de orgă
Se-nalță ca un plîns amar...
În sufletele credincioase
Cad notele mîngîietoare,
Cum peste frunzele de toamnă,
Amurgul razelor de soare.
Îngenunchiată înaintea
Crucificatului Hristos,
O palidă prostituată
Plîngea ca un copil duios.
Și-nmărmurită în durerea
Religioasei aiurări,
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Demetrescu (1894)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evreul
M-am dus să-mi cumpăr cărți! Evreul
Bătrân și sombru, ca un mag,
Îmi puse blând pe umeri mâna
Și mă privi ciudat și vag:
-"Un tânăr, care-și pierde vremea
Cu cărți!".. și-și prinse de urechi
Doi ochelari, vrând să-mi arate
O Biblie cu slove vechi.
Vrusei să râd... și -n clipa-aceea
Privii ironic spre Evreu;
El pricepu.. gândind în sine:
"Cumpărătorul e ateu!"
În vreme-aceasta lângă dânsul,
Copilul său mic, zdrențăros,
-"Mi-e foame!"... repeta într-una
C-un glas naiv și dureros...
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O minune
Țăranii-mi spun, cinstiți la vorbă,
Că-s oameni drepți și buni:
"Pădurea asta e vestită,
Vestită în minuni!...
Atâția suferinzi făcut-a
De viață s-aibă parte,
Când se credeau ajunși aproape
De ne-ndurata moarte.
Din multe locuri depărtate,
Vin oameni ca s-o vază,
Și de mândrețea-i fără seamăn,
Adânc se minunează!"
Ascult și-ncep să cred ca dânșii
Minunile aceste,
Cum un copil se-nfiorează
De orice și ce poveste.
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Traian Demetrescu despre copilărie, adresa este:
