Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Tudor Arghezi despre iubire

Tudor Arghezi
iubire (vezi și dragoste)
Iubirea este focul care nu este stins niciodată.

definiție clasică de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Pagini Alese - Versuri Proza" de Tudor Arghezi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -22.00- 13.99 lei.
Tudor Arghezi

Femeia iubită este singura frumoasă.

citat celebru din
Adăugat de Mike FarkasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Dragoste târzie

Da, te-aș iubi cum mă iubești și tu.
Inim-ar spune da, cugetul nu.
Te-ai așteptat vâltoarea să mă ia
Și să mă ardă în dogoarea ta.
De unde te-ai ivit să mă-mpresori
Cu-atâtea stele și cu-atâți fiori?
Nu ți-ai dat seama, și de-abia
Vedeam și eu că ai putea
Să fii copila mea.
Simțirea dragostei, ades nebună,
Răzlețe streine le-mpreună,
Și vârstele le face deopotrivă.
Femeie pătimașă, aprinsă, uscățivă,
Ești tânără, trufașă și frumoasă.
Mă vrei al tău si-atât, și nu-ți mai pasă
De toți ai tăi, de toți ai mei,
Jertfiți unei femei.
Ai vrut să te desfaci dintre dantele
Să mi te dai ca versurilor mele.
Beția te prinsese de o dată,

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Iubirea este mult educatoare, ea dă sensul existenței în varietatea și valoarea ei reală.

citat clasic din
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi
scris
Scrisul, ca și dragostea, e poezie.

definiție de
Adăugat de Adriana PleșcaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Tudor Arghezi

Dragostea neîmpărtășită e ca o tăiere de fierăstrău în buștean uscat și se încheie cu ură și răzbunare.

citat clasic din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

În iubire, totul se schimbă, toate devin însemnate: dintr-un nimic se naște un colos.

citat din
Adăugat de Alexandra MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Ex libris

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris
Încet gândită, gingaș cumpănită;
Ești ca o floare, anume înflorită
Mâinilor mele, care te-au deschis.

Ești ca vioara, singură ce cântă
Iubirea toată pe un fir de păr,
Și paginile tale, adevăr,
S-au tipărit cu litera cea sfântă.

Un om de sânge ia din pisc noroi
Și zămlisește marea lui fantomă
De reverie, umbră și aromă,
Și o pogoară vie printre noi.

Dar jertfa lui zadarnică se pare,
Pe cât e ghiersul cărții de frumos.
Carte iubită, fără de folos,
Tu nu răspunzi la nicio întrebare.

poezie celebră de din Cuvinte potrivite (1927)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Tudor Arghezi

Până la cărți, rămânea mărturie cimitirul. L-a învins biblioteca. Cartea ți-e țară, ți-e fiică, ți-e surioară, prietena și iubirea. E maică-ta, cartea, neîntinata și de-a pururea maica fecioară. Ai scăpat de mormânt!

citat clasic din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Nu-i primejdios omul care te urăște și se războiește cu tine; pe el știi de unde să-l apuci și primejdiile luptei sunt împărtășite. Primejdia vine de la omul care te iubește din cale afară de mult și care la înmormântare îți trimite o coroană de orhidee.

citat clasic din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Carte frumoasă cinste cui te-a scris, încet gândită, gingaș cumpănită... Ești ca o floare anume înflorită mânilor mele care te-au deschis. Ești ca vioara, singură, ce cântă iubirea toată pe un fir de păr, și paginile tale, adevăr, s-au tipărit cu litera cea sfântă.

citat clasic din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Niciun meșteșug nu este mai frumos și mai bogat, mai dureros și mai gingaș totodată ca meșteșugul blestemat și fericit al cuvintelor. El devine o pasiune nestăpânită și a scriitorului mediocru, și a meșteșugarului de geniu – și, când o urăște mai mult, atunci o iubește artistul mai puternic.

în Ars poetica
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Locuitorii de acolo sunt țărani primitivi, dar au un folclor admirabil. Strămoșii mei erau oameni care știau a lucra cu cuțitul, nu în pâine, pentru că nu o aveau, ci în carnea altora. Cu vocabularul restrâns al cuțitului își aranjau ei tărășeniile de dragoste sau interesele. În ce mă privește, cred că și eu port în umbră o părticică din acest cuțit familial.

citat clasic din
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Pentru câțiva scriitori justificați de un talent, de o dibăcie sau pornire, zac sute pe caldarâmul artei, întinși ca niște câini ce-și caută,-n blană, puricii la soare. Lenea lor se mișcă lent, într-o zi, cu umbra lor culcată, din stânga la dreapta. Lumina le răsare pe sprâncene, și până seara le ajunge-n spinare. Acești țigani ai artei visează, se scarpină, oftează, sunt amorezați și cântă... Scrisul lor e ciut. Fraza lor fără desen, fără ritm, fără asprimi și rotunjimi, tânjește, se-ntinde, zemoasă, sau se risipește ca praful.

citat din (1913)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Din taine

O altă taină, limba, nu știe cum răsare
Și cum se zămislește după ținut și soare,
Mai limpede, mai aspră, mai posacă.
De ce nu poate gândul, ascuns în el, să tacă?
Făptura ei de aer dă floare de lumină
Și are, ca porumbul și volvora, tulpină.
Tăgăduie, ca mintea și trup și căpătâi.
Într-adevăr pribeagă, ce-a fost întâi și-ntâi.
El, omul? el, cuvântul? că limbile-au rămas
Să glăsuiască minții, din cărți, și fără glas.
Făptură de cuvinte, din grai sunat și mută,
Nu are, cercetată, plămada cunoscută.
E înger, e mireasma atât de ușoară
Că fără vânt nici aripi, de cum se iscă zboară?
Silește-te mai tare, iubite gramatic,
Să-mi spui, că, până astăzi, tu nu mi-ai spus nimic.

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la iubire, dar cu o relevanță mică.

Tudor Arghezi

De ce-aș fi trist?

De ce-aș fi trist, că toamna târzie mi-e frumoasă?
Pridvoarele-mi sunt coșuri cu flori, ca de mireasă.
Fereastra mi-este plină
De iederi împletite cu vine de glicină.
Beteala și-o desface la mine și mi-o lasă,
Când soarele rămâne să-l găzduiesc în casă.
O prospețime nouă surâde și învie
Ca de botez, de nuntă și ca de feciorie.

De ce-aș fi trist? Că pacea duioasă și blajină
Mă duce ca o luntre prin liniști de lumină?
E un surâs și-n vraful de cărți, să mă alinte.
Vieți noi tresar vioaie din foste oseminte.
Văd frunza că scoboară din ramuri câte una.
Le ruginise bruma, le argintase luna.
Aud și grânguritul de dragoste cu jele,
Oprit cu porumbeii pe coama casei mele.

Luceferii de noapte, scăpărători, i-adun
Din cerul ca o coadă deschisă de păun.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Oseminte pierdute

Iubirea noastră a murit aici.
Tu frunză cazi, tu creangă te ridici.

Atât amar de ani e de atunci!
Glicină tu, tu florile-ți arunci.

A mai venit de-atunci să v-asculte,
Voi plopi adânci, cu voci și șoapte multe?

Voi ați rămas întorși tot spre apus,
Voi creșteți toți de-a pururea în sus.

N-o mai zăriți, din vârfuri, nicăieri?
Știți voi ce vorbă este vorba "ieri"?

La poartă, umbr-aceluiaș stejar.
Mă rog, intrând, de domnul grădinar.

Fântâna curge, ca și-atunci, mereu.
Tu curgi, fântână, pe trecutul meu.

[...] Citește tot

poezie clasică de din Cuvinte potrivite (1927)
Adăugat de MarianneSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Tudor Arghezi

Răzvrătire

Începe, Doamne, iar să-ți pară rău
Că m-ai ales un timp să-ți fiu al tău?
Îmi dăruiseși un crâmpei de har
Și-mi dovedeai că harul fusese în zadar.
Îngenuncheat nainte-ți cu frică și sfiială
Mă încerca mereu și câte-o îndoială,
Și tulburat de taine și murmure cerești
Te-am întrebat odată, cine ești?
Să-mi fie singurul păcat
Pe care socoteam că l-ai uitat?
Născutul fără aripi, ca oamenii mai proști,
Nădăjduiam că tu mă recunoști,
Dar trebuia păcatul să-mi fie și mai greu
De care-mi cerci sfârșitul de-a pururea mereu.
Dar n-așteptam pedeapsa să-mi fie-atât de grea,
Când judecași fărâma de viață fost-a mea.

La câte-o cotitură rămânem față-n față,
Și asta se numește în pravila ta viață.
Ți-ai săvârșit Adamii și Cainii în Satani

[...] Citește tot

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Ei nu cunosc, bieții scriitori, o artă înnăscută, în afară de literatură, o vigoare ce vine din pământ, din aer, din cer, din sânge. Ei au citit și citesc, și după ce citesc se pun să scrie și ei - și iată de ce sunt scriitori. Sceptici din nerozie și orientalism, ei nu pot să priceapă viața, n-au pentru ea nici un sentiment, nu se pasionează, nu izbucnesc, nu se revoltă, nu urăsc, nu iubesc, nu vor, nu văd, nu știu. E o emasculare profundă, și de aceea scriitorii noștri și îmbătrânesc atât de iute.

citat din (1913)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

A fost...

Scumpi copii, după vacanță,
Vă mai amintiți de Zdreanță,
Cel cu ochii de faianță,
Cum l-am scris și l-ați citit?

Câte unul, câți ați fost,
L-învăța și pe de rost.
Răsfățat și mult iubit
Zdreanță-al nostru a murit.

Rămăsese din frumosul
Prieten bun, pielea și osul.
Își pierduse și mirosul
Și vederea, șchiopătând
Și căzând din când în când.
Mă striga din glod și apă
Să-l mai scot din câte-o groapă,
Aducându-și poate-aminte
De un drum de mai nainte
O luă strâmb printre strujani

[...] Citește tot

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Tudor Arghezi@iubire? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Tudor Arghezi despre iubire, adresa este:

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Oare mă mai iubește soțul meu? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!