Citate despre Ulise și alb
citate despre Ulise și alb (inclusiv în versuri).
Pian
Deodată am simțit că mă prefac în pian,
Cum apa in Cana Galileei s-a fost schimbat în vin
Degetele tale, cîntînd, au scos venin
Diafan.
Nu, nu, să nu mai atingi
Nici în joacă pianul prăfuit din culise;
n-ai putea să-l invingi
încărcindu-l cu vise:
Pianul nu mai viseaza decît la moartea lui
Moartea sunetelor, tuturora,
Cînd se va intoarce acasă pianistul Ulise
Ucigîndu-i pe-aceia cărora
Moartea nu le venise.
Daca îl mai atingi pe negru, pe alb, pe clape,
Pianul din somnul lui mut
Se va desprinde și va merge pe ape
Pășind pe deasupra ca Isus la-nceput.
poezie de Viorel Ilisoi
Adăugat de Anca Unceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Ulise și alb, dar cu o relevanță mică.
Tu ești femeie
Tu ești femeie-n pragul serii
Culori în crepuscul să îngheți
Săruturi dulci la cavalerii,
în iubiri nebune ce-i răsfeți.
Tu ești femeie-n cer de stele
Sublimul trăirii îl alegi,
Ș-apoi vei locui castele
Dragostea de păcat s-o dezlegi.
Tu ești femeie-n zori de vise
Evă sub albele cearșafuri
O Penelopă lui Ulise
Fereastră lumii fără glafuri.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paginile din mine
Versuri fără rimă, somn fără de vise,
Bucurie fără zâmbet, file goale,
Sunt paginile din mine, clipe arse
Așezate-n ierbare autumnale.
Sunt galbene pagini ascunse-n culise,
Bucăți de efemer și cer nepromise,
Versuri fără rimă, somn fără de vise,
Bucurie fără zâmbet, file goale.
Fragilități din călcâiul lui Ulise
Și orgii din serbările saturnale,
Lanțuri de fier și corzi albe de mătase
Retrăiesc în amintiri orientale...
Versuri fără rimă, somn fără de vise...
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peloponeze rătăciri
Se tocesc trepte de temple eline,
Înfășurate în licheni
Striații de marmure albe
Contestă infailibila
Geometrie a Mitului,
Se gârbovesc sub ani copaci
Iar statuile capătă riduri,
Dinspre tavernele piezaniei
Străjuind Plaka gureșă,
Din ruginite saxofoane țâșnesc
Sunete răgușite,
Acoperind urletul războinicului
Prins în plasele Climtenestrei,
Ulise se desprinse de catarg
Circe, lascivă, îi sare în brațe,
Ce înot, ce voluptate,
Cum să mai ieși viu
Din îmbrățișarea de ștreang?
Acasă, Penelopa, resemnată,
Dezamăgită și sobră
[...] Citește tot
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Delul și mestecenii
Oh, dealule cu pleoape violet
de la iubitul meu furat-ai în secret
eșarfa-aceea verde la culoare
purtată-atunci în ziua-n care
nimeni n-avea pantofi
de frunze moarte,
căci nu știam că se și moare
și toți mestecenii albeau
de râset,
veșnicie și candoare.
...
. Tu, dealule cu suflet de cobalt
cu ramuri flamuri
te-ai legat de soare
precum Ulise de catarg
și ne-ai lăsat pe noi în larg,
printre printre pădurile de-asfalt,
pe interfața unui salt,
captivi în stări
și-n clipe migratoare.
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rătăcind printre gânduri
Când o raza de lumină creatoare
Candela de pe altarul cerului poetic îmi aprinde,
Nu mă întreba unde alerg grăbită...
Căci vreau cu ochii visului satisfăcut, să o întâmpin!
#
M-am întrebat deseori,
de unde vine acest puhoi de gânduri răzvrătite,
care rup toate stăvilare timpului meu de odihnă,
ca apele furioase, ce se revarsă necontrolat, după o furtună puternică,
făcându-mi nopțile albe,
impunându-mi să descifrez enigmele ascunse ale sufletului,
ca și ale Lunii...
și să scriu dictarea școlărească, din Abecedarul Divin;
doar nu sunt pui de Eminescu.
Toate acestea m-au abordat după ce el, omul meu, s-a prăpădit.
Am crezut pe moment,
că din nou mi-a lăsat libertatea de-a lucra până la epuizare,
cum era obișnuit și deseori spunea cu mare satisfacție:
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (ianuarie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Penelopa
nu ai vechime în zboruri
neomologate ți-s văzduhurile de carne prea tânăr ești
prizonier benevol între oglinzi ucigașe
doar accidental
mai vii spre mine cu privirea atârnată pe umăr
nu dai autograf de prezență nimănui
ție cu-atât mai puțin
strig
ithaca ulise
ithaca așteaptă să spinteci gura dragonului
cocoașa amintirii un rug cu flacără albă
stigmatele fugii rumenesc timpul prea larg dintre noi
poduri de ceață ne cresc în vârful buricelor
umplem alternativ sânii speranțelor cu fum uneori plângem
naște-mi un prunc fără tălpi
chiar de taci voi ști că gleznele tale refuză să fie
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Penelopa
nu ai vechime în zboruri
neomologate ți-s văzduhurile de carne prea tânăr ești
prizonier benevol între oglinzi ucigașe
doar accidental
mai vii spre mine cu privirea atârnată pe umăr
nu dai autograf de prezență nimănui
ție cu-atât mai puțin
strig
ithaca ulise
ithaca așteaptă să spinteci gura dragonului
cocoașa amintirii un rug cu flacără albă
stigmatele fugii rumenesc timpul prea larg dintre noi
poduri de ceață ne cresc în vârful buricelor
umplem alternativ sânii speranțelor cu fum uneori plângem
naște-mi un prunc fără tălpi
chiar de taci voi ști că gleznele tale refuză să fie
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comedia mea
O, comedia mea nemuritoare,
exilul meu pe creierul în floare,
cum mă uitați, prieteni fără patimi
și fără pete, dincolo de gratii
și dincolo de grațiile sublime
ale Sibyllei din scriptura sibyllină,
eu m-am născut bogat, ca regii antici,
cu anii am pierdut din mantii,
azi port hlamida sărăciei strălucinde,
exilul meu, regatul din cuvinte.
*******************************
... Poetul este Ali Baba
ce-și regăsește trista lui comoară,
pe care hoții nu o pot fura,
poetul este Ali Baba.
Iar soarele e ironia voastră,
poetul e pustia vastă,
un prizonier al infinitului închis,
un vis în vis..
*******************************
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alienare (versuri)
Sigur, iubita îmi spune
Ești un nimeni,
Sunt un nimeni,
Dar de unde vine vocea iubitei?
Iubita este în vinele mele albastre,
Ea circulă prin vase, prin inimă, prin creier,
Peste tot ea spune, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
Nu mă îndoiesc nici o clipă, nu o contrazic,
De când m-am născut știam că sunt un nimeni,
Iubita era scaietele din curte, era drumul pustiu,
Ești un nimeni îmi spune norul plutind precum albușul
În crema lichidă, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
Iubita pe numele ei, Mengele, Himmler sau Bormann,
Iubita este un bărbățel în chiloți, nu vă speriați, ea nu este femeie,
Ea este tot ce nu a fost feminin niciodată, ea nu este din coasta
Bietului Adam, este o mult mai veche ființă, fosila pe care noi
N-o vom găsi niciodată și leagă maimuța de om, ca răspuns
La-ntrebarea pusă de Domnul.
***
Eram păgân, aveam un munte,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Ulise și alb, adresa este: