Ungaria şi ţări

Eu nu-i iubesc pe evrei şi vreau ca să purific ţara de străini, de evrei, de unguri, de lipoveni, de ţigani, de tot elementul străin.

citat celebru din Ion Antonescu (13 octombrie 1942)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se poate susţine că muzica noastră populară are un caracter bine definit naţional. Însăşi doina noastră nu este decât un amestec de motive arabe, ruseşti şi ungureşti... S-a întâmplat cu muzica noastră naţională ceea ce s-a întâmplat şi cu fiinţa noastră etnică. După cum sângele nostru este un amestec din toate soiurile de neamuri, care au trecut prin această parte a Europei, tot aşa şi muzica noastră naţională a păstrat accente, răsunete, influenţe din cântecele acelor popoare. De aceea cântecele noastre naţionale au o bază orientală.

George Enescu în George Enescu. Interviuri acordate presei româneşti, vol. 2
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ungurii, şi românii au fost obsedaţi să construiască un stat naţional omogen, de aici şi dezvoltarea ideilor rasiale, de superioritate rasială, de aici discuţiile, polemicile şi proiectele politice.

Marius Turda în discurs (octombrie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Securitatea românească constată cu mirare intensificarea unui grup mare de 'turişti' venit din URSS pe teritoriul patriei noastre şi alte grupuri de spionaj venite din Ungaria. Agenturile străine îşi intensifică activitatea în ţara noastră.

Nicolae Ceauşescu în Stenograma şedinţei C.P. Ex. din 17 dec. 1989
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce în România? Pentru că, dintre surorile noastre latine, ea ne este cea mai dragă din pricina tristului său destin în mijlocul naţiunilor maghiară, slave şi turcă, ce au încercuit-o, au jinduit-o şi au îmbucătăţit-o şi dominat-o fără milă.

Robert Ficheux în geograf francez
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele Italiei ieste vechiu, la toate istoriile cele vechi latineşti, de pe Ital, craiul lor. Nemţii italiianului zic valios şi noao, moldovenilor şi muntenilor, iar aşa valios; franţozii italiianului valaşhos, noao şi muntenilor valaşhos; leşii italianului vloh, iară noao voloşin, iară muntenilor acum s-au luat leşii după apa Oltului şi au mai adaos tiparnicii lor o slovă: M, de le zicu molteni, adecă olteanu; ungurii italianului: olaşu, iară moldoveanului şi munteanului olah. Şi Ţării Italiei leşii zic Vlosca Zemlea, adecă Ţara Vlohului, iară ţărâi noastre: Volosca Zemlea.

Miron Costin în De neamul moldovenilor, Cap. I - de Italia (1686)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu-o minciună boierească treci în ţara ungurească.

zicale româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discursul protecţionist şi autohtonist al lui Viktor Orbán împotriva refugiaţilor în Ungaria nu e identic cu antipatia lui Donald Trump faţă de imigranţi, dar este clar că ambii îşi asumă un rol "providenţial", şi anume cel de a salva naţiunea. Ei reprezintă, de fapt, interesele maghiarilor şi americanilor "adevăraţi" şi nu ale celor "corupţi" de globalizare, discursuri liberale şi multiculturalism.

Marius Turda în ziarul ''Adevărul'', articolul ''Donald Trump şi noul vis american'' (14 noiembrie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românii sunt vecinii noştri europeni. Ei populează ţara cunoscută cu numele de România, care se învecinează cu frontiera noastră de sud-vest, pe cursul râului Prut şi josul Dunării. În sud, Dunărea o desparte de Bulgaria şi Serbia, în vest o îngrădesc de Ungaria Alpii Transilvaniei şi munţii Carpaţi. Aceşti munţi formează un arc, care redă o formă ciudată României.

Feofil Puţâkovici în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treziţi-vă, români, sau veţi pieri!

Ne-am adunat la căpătâiul ţării
să o vedem cum moare de frumos,
bolnavă grav de molima trădării
cuţitul scârbei i-a ajuns la os.

Au hărtănit-o ca pe-o căprioară
şi lupi, şi corbi, şi câini fără stăpâni
trag toţi de ea, o rup în colţ de fiară
ţigani, maghiari, arabi, evrei, români.

Aşa-i democraţia, ni se zice,
sub masca ei se jefuieşte tot,
Consiliul Europei ne dă bice,
Suntem paralizaţi de-un vast complot.

A fi român e-o vorbă de ocară,
a-ţi apăra hotarul - e stupid -
prin puşcării trag generali să moară
iar bişniţarii şi-au deschis partid.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (1993)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este timpul să încurajăm declanşarea revoluţiei din Italia. După părerea mea, acest lucru presupune sovietizarea Ungariei, poate şi a ţărilor cehe şi a României.

Lenin în telegramă trimisă lui Stalin (1918)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea patriei rămăsese totuşi adânc întipărită în inima tânărului boier Gorj. În vremea îndepărtatelor sale peregrinări nu-şi uitase ţara transilvană. De aceea se înapoie, pentru a lua parte la una dintre sângeroasele răscoale ale ţăranilor români împotriva asupririi maghiare. Descendenţii vechilor daci au fost învinşi, iar pământul lor împărţit între biruitori. În urma acestei înfrângeri şi-a părăsit pentru totdeauna boierul Radu castelul din Carpaţi, din care unele părţi începuseră să cadă în ruină. Moartea nu întârzie să lipsească cetăţuia de ultimii ei slujitori şi ea fu cu desăvârşire părăsită.

Jules Verne în Castelul din Carpaţi
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călăul

Se vaietă românul că cică e furat
De hoţi externi, interni, extratereştri
Şi calcă în aceliasi străchini, regulat
Când ese să-şi aleagă Doamnele fereşte...
Se vaietă românul că cică e vândut
De douăzeci de ani de la cizmar încoace
Aevea visul celor proşti şi celor mulţi
S-a transformat într-o iluzie rapace...

Se vaietă românul că cică e trădat
De când se ştie că-i şi el o naţiune
De domnitori, de regi, de preşedinţi de stat
De toată scârboşenia din lume

Se vaietă românul că -s ruşii vinovaţi
Bulgării, nemţii, ungurii, evreii
Şi după cea călcat în propriul rahat
Şi-l pune cu mândrie-n fruntea Ţării...

E numai vaiet de la Tisa pân-la Nistru

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (12 octombrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cele mai vechi timpuri cunoscute, în Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii, care mai erau numiţi şi geţi şi de la ei a primit actuala Transilvanie împreună cu Moldova, Muntenia şi regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia.

citat din Martin Hochmeister (1808)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

După războiul mondial, România, favorizată de o şansă excepţională, a dobândit de la trei state teritorii pe care, după părerea mea, nu le mai poate păstra mult timp din punctul de vedere al politicii de forţă. Alta ar fi fost situaţia dacă România ar fi reuşit să realizeze asimilarea internă a acestor teritorii din punct de vedere etnic şi politic sau dacă slăbiciunea militară a ţărilor vecine ar fi rămas permanentă. Prima alternativă nu s-a putut materializa, iar pe cea de-a doua nu ar putea conta nimeni dintre cei care au cunoştinţă de legile ce guvernează evoluţia naţiunilor. Dacă România este astăzi silită pe calea concesiei să înapoieze teritoriile pe care le-a dobândit, aceasta nu reprezintă altceva decât ceea ce previziunea omenească trebuia să se aştepte a se întâmpla într-o zi. Îmi pare deja un mare câştig faptul că Ungaria - după cum consider că am motive să cred - nu insistă asupra unei definiri strict juridice a revendicărilor ei, ci este gata să le negocieze pe baza unui compromis echitabil.

Adolf Hitler în scrisoare către regele Carol al II-lea (17 iulie 1940)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul 1940 a fost anul dezastrului ţării române, o mare suferinţă a populaţiei, ca urmare a pactului Ribentrop-Molotov din 23 august 1939, prin care armata rusă a ocupat la 26 iunie 1940 Basarabia, Bucovina si tinutul Hertei. La 30 august 1940, ca urmare a tratatului de la Viena, am fost nevoiţi a ceda la unguri o parte din teritoriul Ardealului. lar la 7 septembrie 1940 prin tratatul de la Craiova am cedat Cadrilaterul la bulgari, făcându-se schimb de populaţie, la care eveniment am participat şi eu.

Simion Gârlea în Din viaţa unui basarabean, Plecarea in viaţa (2009)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un imn preasfintei gramatice

Te salut pe tine, – articol cauzal şi omogen,
Indirect contras în fraza cu subiectul epicen!
Voi, interjecţiuni concrete şi-optative principale,
Rădăcini prin apoziţii singular adjectivale,
Voi, cantitative – abstracte subiective-n viitor,
Unipersonale-n modul cu plural hotărâtor,
Vă salut! Şi tot asemeni te salut, o, prezumtive,
Număr genitiv în cazul numelor intranzitive.
Tu, obiect concret şi simplu, tu, circumstanţial de loc,
Locativ pasiv, conjuncţii, complimente reciproc!
Unde să găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine,
Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine?
Cardinale – acuzative, virgulă şi period,
Două puncte – adversative strict coordonate-n mod
Şi superlativ prezinte derivat din vocative,
Prin vocala secundară cu terminaţiuni pasive,
Declinări adverbiale negative-n absolut
Cu perfecte – adversative sufixate-n atribut,
Relativ invers compuse prin adverbe ca moţiune,
Pozitiv improprii-n număr, ori neutre, ori comune,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colonul

doi ciudaţi -
unul ungur unul austriac
pe un pod suspendat
între budapesta şi viena:

ce frumos se vede ţara ta de aici!
ce frumos se vede ţara ta de aici!

să ne bucurăm cât
mai putem printre berze!
să ne bucurăm cât
mai putem printre nori
care seamănă cu...
unele bebeluşi timoraţi!

pe aici se va trece?
pe aici se va trece!

după soare şi nori
după berze

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atenţie la istorie

În vrenuri antice, Romanii,
Tărâmul Dac l-au cotropit,
Apoi trecură-n goană anii,
Şi Roma-n zare s-a topit...

Apoi o Otomană gloată,
A dat năvală peste noi,
Dar se întoarse-a sorţii roată,
Şi-ajunse-n groapa de gunoi...

Veniră-apoi Fanarioţii,
Cu mercantilul lor talent,
Ne instruiră bine hoţii,
Dar Grecia-i în faliment...

Austriecii şi maghiarii,
S-au înhăitat să ne înfrunte,
Ne-au oropsit pe la fruntarii,
Dar azi sunt două ţări mărunte...

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu am făcut însă şi guvernului ungar următoarea declaraţie clară: În eventualitatea că nu ar exista nicio posibilitate de înţelegere paşnică între România, Ungaria şi Bulgaria, Germania la rândul ei ar putea anunţa în mod clar că de acum înainte ea se va dezinteresa total faţă de viitoarea evoluţie în sud-estul Europei. Reichul german este destul de puternic pentru a se proteja el însuşi, cu promptitudine şi prin propria forţă, împotriva ameninţării oricărei agresiuni. Totuşi, eu nu voi permite niciodată ca Wehrmachtul german să fie angrenat într-un conflict pentru chestiuni care sunt absolut disproporţionate cu jertfele cerute de un război. Dacă România, Ungaria şi Bulgaria consideră că nu pot ajunge la o înţelegere, convingerea mea este că această atitudine nu va aduce beneficii nici uneia dintre aceste ţări, ci, din contră, le va aduce pedeapsa tuturor. În acest caz, nu mă simt chemat să întreprind ceva spre a ţine sub control evoluţia viitoare.

Adolf Hitler în scrisoare către regele Carol al II-lea (17 iulie 1940)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!