- pictură
- Pictura este starea sufletească a artistului exprimată în culori.
definiție aforistică de Valeria Mahok (mai 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Doar flori de gheață
în grădinile iernii -
vântul sculptează.
haiku de Valeria Mahok (14 ianuarie 2008)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă natura nu ar fi strănutat în mii de culori artele frumoase nu ar avea fiori.
Valeria Mahok (10 decembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ți-e dor de cineva, sa-i pictezi chipul...
citat din Valeria Mahok (22 octombrie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare Mozart al intelectualității, al muzicii și al artelor frumoase a avut și va avea în jurul lui cel puțin un Salieri.
Valeria Mahok (27 noiembrie 2013)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintirile sunt cele mai fidele picturi, ale minții omenești.
Valeria Mahok (20 noiembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă natura nu ar fi strănutat în mii de culori Artele frumoase n- ar dărui fiori.
Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până când Natura strănută în mii de culori, imitând-o, Artele frumoase cern din belșug fiori.
Valeria Mahok (25 aprilie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă apatic peste toate,
Destinele sunt slab sculptate,
Viața merge, fără roate...
Dumnezeu e prea departe,
Să ne apere de moarte.
Valeria Mahok (18 noiembrie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
Mamă iubitoare, de copii dătătoare,
greul vieții purtate, în neaua tâmplelor
și-n ridurile feței sculptate,
în mâini de muncă înroșite;
în vise neîmplinite,
în pierderi ce viața nu întoarce,
în haine tot mai posace,
încearcă cu înțelepciune,
să te bucuri de viață și mâine,
chiar dacă este mai aspră,
prețuiește-ți viața, că-i a ta, nu-i a noastră.
bătrânețea, deți bate la ușă,
să nu-ți fie urâtă, ca o căpușe,
primește-o duioasă și blândă,
căci iubirea din tine învinge orice osândă,
nepoții ținând-o de mână.
poezie de Valeria Mahok (23 iulie 1997)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Când geana înserării peste tot se lasă
Și luna în două coarne pe cer trece făloasă,
Pictez cu ochii minții frumusețea păcii,
De mulți neprețuită și neînțeleasă
Și mă las pustată de norocul vieții,
Căci fericirea este prețioasă,
Când are motivații.
poezie de Valeria Mahok (15 septembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la arte plastice, dar cu o relevanță mică.
Bujorii
S-au întrecut toți bujorii
Șiau explodat în floare,
Ce miresme îmbătătoare!
Ce splendoare în cărări!
Simfonie de culori
Cu broboade de sudoare,
Picturi vii scăldată în soare,
Pentru a lumii încântare,
Haideți, oameni iubitori,
Să le ocrotim minunea!
Pentru vremuri viitoare.
Valeria Mahok (1 iunie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi reveni...
Voi reveni, la brațul tău iubire,
Poate într-o altă viață de va fi...
Să-mi pun pecetea sărutului patetic
Pe inima ta purpurie și neobosită,
Așa cum n-am știut s-o fac la timpul potrivit.
Voi reveni, la brațul tău iubire,
Poate într-o viață mai veselă ca cea de-acum,
Să-ți cânt în nopțile înstelate plină de fericire
Măreția caracterului tău neprețuit,
Mai ceva ca la orice curat început.
Voi reveni, la brațul tău iubire,
Poate într-o altă viață de va fi...
Să îți slăvesc icoana vie înspre nemurire,
Iar din fapte mărețe să îți ridic statui,
Că numai tu ești armonia din lume,
Și bogăția omului de zi cu zi.
Voi reveni, la brațul tău iubire,
Poate într-o altă viață de va fi...
Acum, îți pictez cu ochii minții icoana din viitor...
Și îmi promit să nu mai pierd o clipă falsă
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (31 august 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scântei creștine
Pe-un petic de rai creștin,
În Schitul din Păltiniș,
Doi vinovați, sfioși pășeam,
Să pipăim cu sufletul iertarea,
Iar spiritul să-l lecuim, cu vindecarea.
Ții minte, când ne închinam?
În fața micului altar, din inimă de munte,
Doar noi doi, martor Dumnezeu
Și ale noastre jurăminte.
În poarta casei sale de vecie,
Spiritul lui Noica
ne-a întâmpinat apoi, cu modestie.
Suflet plecat în rătăciri astrale,
Spirit treaz,
la ferestrele inimii mele și-a tale,
Sfidând tăcerea noastră vie.
În mica bisericuță, cu brâu de brazi,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (6 ianuarie 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fă-mă, Doamne, vis...
Fă-mă Doamne, vis de noapte,
S-aprind gândurile toate
Și stelele în policandre.
Să culeg mesaje coapte,
Pentru zile mai bogate.
Fă-mă Doamne, vis de ziuă,
Să colind lumea pe rouă,
Să râd, soarelui în față,
Ca o sfântă dimineață,
Nepârlită de viață
Nici pe dos și nici pe față.
Doamne, fă-mă vis de primăvară,
Să-i sărut livada iară...
Să îi fur miresmele,
Să le-mpart cu fetele,
Cum împarți și tu voios,
Bucuriile frumos.
[...] Citește tot
rugăciune de Valeria Mahok (21 septembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri reci
Azi străbat cărările,
Iernii îi fac poftele;
Lăudând troienile,
Scrobite și dantelate,
De vântul rece sculptate,
Ca să nu fie uitate.
Valea pare încremenită,
Câte o cioară o mai descântă,
Brodată e alba-i mare,
Plină de mărgătitare,
De umbre și de picioare;
Despărțită în cărări
Ca o mare, de vapoare.
Gerul aspru îmi sărută,
Fruntea înaltă, gura mută,
De cuvinte înghesuită,
Ca o muză adormită.
Sătutându-mi trandafirii,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (31 ianuarie 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fă-mă, Doamne, vis...
Fă-mă, Doamne, vis de noapte,
S-aprind gândurile toate
Și stelele-n policandre,
Să culeg mesaje coapte,
Pentru zile mai bogate.
Fă-mă, Doamne, vis de ziuă,
Să colind lumea pe rouă,
Să râd soarelui în față
Ca o sfântă dimineață,
Nepârlită de viață,
Nici pe dos și nici pe față.
Doamne, fă-mă vis de primăvară,
Să-i sărut livada iară...
Să îi fur miresmele,
Să le împart cu fetele,
Cum împarți și tu voios
Bucuriile frumos.
[...] Citește tot
rugăciune de Valeria Mahok (21 septembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate mută...
În casa mea liniște-ai adâncă, ca un ocean,
Nimeni nu mai vorbește, nimeni nu mai cântă,
Veselia s-a dus, despletită, cu furia pictată pe chip,
Singurățate-ai mută ca o stâncă,
Pe lângă gălăgia celor din jur neobosită.
Cei dragi s-au dus cu toți deodată,
Parcă s-au înțeles la timp;
Unul s-a prăpădit, iar copiii au plecat după soartă.
Eu, am rămas în poartă, mută ca o netoată...
Vlăguită de puteri ca o moartă, căci soarta e soartă,
Iar crucea ei trebuie purtată ca un act de împlinit.
Singurătate, lacrimi ascunse sub pleope vopsite,
False amăgiri, încă bine purtate...
Din casa plină cum era odată,
Doar eu fac gălăgie nevinovată, când vasele le spăl
Sau scutur așternuturi prăfuite de tăceri,
Iar minutele se zbat neobosite în timp,
Când ceasul le deșteaptă pornit,
Să știu și eu pe lume sunt.
Singurătate, apă fiartă, peste trup obosit,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (30 august 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri reci
Azi străbat cărările,
Iernii îi fac poftele;
Lăudând troienile,
Scrobite și dantelate,
De vântul rece sculptate,
Ca să nu fie uitate.
Valea pare încremenită,
Câte o cioară o mai descântă,
Ca pe-o babă adormită,
Brodată e alba-i mare,
Plină de mărgătitare,
De umbre și de picioare
Despărțită de cărări
Ca o mare de vapoare.
Gerul aspru îmi sărută,
Fruntea înaltă, gura mută,
De cuvinte înghesuită,
Ca o muză adormită.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (31 ianuarie 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Valeria Mahok despre arte plastice, adresa este: