Valeria Mahok despre dans

balet

Baletul este arta educată a corpului omenesc, de-a se mişca sublim!

definiţie aforistică de Valeria Mahok (ianuarie 2013)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este ca valsul apelor jucăuşe, peste rezistenţa pietrelor care-i stau în cale.

Valeria Mahok (februarie 2013)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsfăţuri vii
pe oglinda lacului
perechi albe,
sfidând liniştea undelor,
lebedele dansează.

tanka de Valeria Mahok (6 iunie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este ca un dans, cu cât il stăpâneşti mai bine, paşii lui işi vor arăta frumuseţea şi eleganţa.

Valeria Mahok (1 mai 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansuri vechi -
focul sfidează gerul,
Iepuri speriaţi.

haiku de Valeria Mahok (23 decembrie 2008)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dans dezordonat -
vântul desparte zelos
fluturi perechi.

haiku de Valeria Mahok (aprilie 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoimii valsează -
între munţi de aur verde
şuiere prelungi.

haiku de Valeria Mahok (23 decembrie 2008)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri de toamnă

Trece vântul cel hoinar,
Sărutând timpu-n zadar,
Că Toamna cea arămie
Tot în valsuri o să învie...
Şi pe deal şi pe câmpie
Şi la om sub pălărie.

poezie de Valeria Mahok (1 octombrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secvenţă Haiku

De Sânziene
În câmpii aurii
iar dansul vrăjilor.

haiku de Valeria Mahok (23 iunie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secvenţă Haiku

Freamăt minunat,
În câmpia notelor
Valsul florilor.

Valeria Mahok (9 mai 2021)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfântă eşti natură...

Sfântă eşti natură, în cartea vieţii mele,
Ca o icoană veche, ca luna între stele.
Ca doina cusută pe ia ţărănească,
Ca dragostea sfinţită în casa părintească.
Ca bucuria vieţii în suflet omenesc,
Ca razele de soare pe trupul pământesc.
Ca ploaia cea măruntă ce cade peste toate,
Ca holdele bogate şi coapte peste noapte.
Ca armonia vieţii pe strune de vioară.
Ca valsul primăverii pe coarde de chitară.
Ca dansul feciorelnic între ferestre mute,
Ca gândul înţelept cu fapte mult mai multe.
Ca părul cel mângâie cu dragoste zefirul.
Ca tinereţea în sân cu trandafirul.
Ca hărnicia zilei de toate aducătoare,
Ca înserarea nopţii ce îmbie la visare.
Ca gerul iernii ce râde pe ţurturii de gheaţă,
Ca soarele zâmbind în prag de dimineaţă.
Ca sfânta rugă în pragul adormirii,
Ca o recunoştinţă pe marea mulţumirii.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (24 noiembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea vrăjilor -
Sânziene împletite
în coroniţe.
Dansurile fetelor
învocă măritişul.

tanka de Valeria Mahok (24 iunie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tangoul

Tangoul ne-a întâlnit,
Tangoul ne-a învârtit,
Tangoul în sărutări
Ne-a ameţit.
Tangoul ne-a iubit,
Tangoul pe amândoi
Ne-a unit.
Tangoul ne-a mângâiat,
Bătrâneţea ce-a încovoiat,
Spatele drept de altădat
Tangou în iubire scăldat,
Tangou de amândoi,
O viaţă dansat.

poezie de Valeria Mahok (27 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Staţi în casă depărtaţi,
Cu Coronavirus nu dansaţi,
Căci vă calcă pe picior
Şi e cam fals în amor.

catren de Valeria Mahok (22 martie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este ca valsul apelor jucăuşe, ce mângăie sau loveşte rezistenţa pietrelor care îi stau în cale.

Valeria Mahok (31 octombrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghicitoare

Gândac cu aripi sidefate,
Ziua doarme, noaptea arde...
Şi dansează în vazduh
Până dimineaţa cade.

poezie de Valeria Mahok (25 iunie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfântă eşti natură

Sfântă eşti natură, în cartea vieţii mele,
Ca o icoană veche, ca luna între stele.
Ca doina, cusută pe ia ţărănească,
Ca dragostea sfinţită, în casa părintească.
Ca bucuria vieţii, în suflet omenesc,
Ca razele de soare, pe trupul pământesc.
Ca ploaia cea măruntă, ce cade peste toate,
Ca holdele bogate şi coapte peste noapte.
Ca armonia vieţii pe strune de vioară.
Ca valsul primăverii, pe coarde de chitară.
Ca dansul feciorelnic, între ferestre mute,
Ca gândul înţelept, cu fapte mult mai multe.
Ca părul cel mângâie cu dragoste zefirul,
Ca tinereţea, în sân cu trandafirul.
Ca hărnicia zilei, de toate aducătoare,
Ca înserarea nopţii, ce îmbie la visare.
Ca gerul iernii, ce râde pe ţurţurii de gheaţă,
Ca soarele zâmbind, în prag de dimineaţă.
Ca sfânta rugă în pragul adormirii,
Ca o recunoştinţă, pe marea mulţumirii.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (24 noiembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Iubirii nu-i şti venirea,
Dar îi urmezi chemarea.
Nu te poţi opune
De-i simţi îmbrăţişarea.
Îi înţelegi limbajul
Doar când eşti înţelept,
Cu ea dansezi cinstit,
Nu pe picior scrântit.
De o sfidezi în viaţă
Trăieşti cu sufletul rănit
Şi suferind.

poezie de Valeria Mahok (30 iulie 2007)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de noapte

Pe hamacul lunii
Ne-am dat întâlnire.
Pe scara de argint
Urcai ţinând în mâini
buchet de stele.
Iubitule! Chip îngeresc,
Cum să nu-ţi dăruiesc
Steaua inimi mele.

Valsul astral,
Paşii destinului ne împleteau.
Aurorele boreale,
Culori în trena veşmintelor ţeseau.
Ochioşii luceferi,
Drumul fericirii ne luminau,
Inima în torţă vie
Se aprindea, de dragul tău.

Sub pletele vârstei,
Tâmplele-ţi zvâcneau dureros.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (19 august 2004)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi încerca...

Voi încerca să calc în viaţă numai pe cărările dreptăţii în ciuda tuturor spinilor otrăvitori, care mă provoacă la duel împiedicându-mi înaintarea.
Mă voi înconjura în viaţă de trandafiri spirituali care să-mi imunizeze sufletul atunci când este trist.
Voi spulbera praful răutăţilor din jurul meu ca vântul, când împrăştie puful păpădiilor mature.
Voi căuta lumina înţelepciunii printre norii negri ai destinului, până când îmi va fi simţită căutarea.
Voi mângâia caracterul stâncilor neânduplecate de dreptate, până când vor înţelege valsul armoniei.
Voi încerca să-mi slefuiesc caracterul până când îl voi simţi pe Dumnezeu zâmbindu-mi.

poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!