Valeria Mahok despre durere

Am simţit că fără durere nu aş înţelege bucuria lipsei ei.

Valeria Mahok (21 mai 2007)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rucsacul iubirii e plin de zbucium dureros, dar merită cărat în spate toată viaţa.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii sunt atât de imuni la durerile altora, dar plâng în hohote cea mai mică durere a lor.

Valeria Mahok (2 iunie 2005)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte vieţuitoare, atâtea stele în floare,
Câte caractere, atâta viaţă, fericire şi durere,
Toate la un loc sunt artă, iubire, frământare,
Creaţie fără asemănare.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai şti...

Dacă ai şti, cât te-am iubit,
Ai crăpa urlând de durere.
Dacă ai şti,
Că pentru mine te-am dorit,
Tot restul zilelor mele.

Dacă ai şti, câte lacrimi fierbinţi,
Ţi-au chemat chipul printre umede şoapte
Dorind să te am lângă mine,
Ai crăpa urlând de durere,
Şi ai fugii ca nebunul în noapte,
Simţind focul iubirii din ele.

Dacă ai şti, că pentru fericirea ta
Am renunţat la tine,
Căci nu erai numai al meu.
Dacă ai şti, că în inima mea,
Ai avut rang de Zeu,
Ai crăpa urlând de durerea
Ce-am simţit-o la despărţirea noastră

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (17 noiembrie 2005)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decaloguri comparative

Nicio floare nu e floare, dacă n-are admiratoare.
Nicio pasăre nu-i rară, fără cântecul de vară.
Nici vântul nu este vânt, dacă bate doar în gând.
Nici izvorul nu-i izvor, de nu e dorit de dor.
Nici o mare nu e mare, fără valuri vorbitoare.
Nicio noapte nu-i frumoasă, dacă luna nu-i mireasă.
Nici omul nu este om, dacă n-a sădit un pom.
Nicio zi nu e aleasă, fără iubire în casă.
Nici o casă nu-i frumoasă, fără de copii la masă.
Nicio vorbă nu e vorbă, fără tâlcul scos din tolbă.
Nicio prietenie mare, nu e fără cumpătare.
Niciun gând nu-i măreţie, fără a lui împărăţie.
Nici un drum cu ocoliş, nu e fără ascunziş.
Nicio fală nu e fală, dacă n-ajunge de-ocară.
Nicio iubire nu-i mare, de nu trece de hotare.
Nici durerea nu-i durere, de nu cere mângâiere.
Nici o dărnicie în lume, nu rămâne fără nume.
Nici credinţa nu-i credinţă, dacă n-are străduinţă.
Nicio soartă nu e soartă, când bate din poartă în poartă.
Nici viaţa nu e viaţă, de nu îţi zâmbeşte în faţă.

poezie de Valeria Mahok (august 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu am strigat în gura mare, eu am scris...

Eu, nu mi-am strigat în gura mare fericirea nebună,
atunci când îmi clocotea în pieptul tânăr gata să-l rupă,
de frică să nu mi-o deoache oamenii răutăcioşi,
dar am imortalizat-o în cuvinte simple,
pentru voi, ce-i care mă înţelegeţi cu adevărat.
Pentru că, rucsacul iubirii oricât ar fi de greu,
merită cărat în spate toată viaţa.
Nici durerile sufletului nu mi le-am strigat în gura mare,
deşi tare aş fi vrut să o fac, ca să-l scap de poverile lui,
dar m-am bazat pe credinţă,
toiagul de sprijin al oricărui handicap.
Apoi mi-am zis:
oare, cui îi pasă de zbuciumul meu sufletesc, cu adevărat?
Cui, să mă plâng? Mai bine scriu...
Durerea altuia este cea mai uşoară durere,
pentru că nu o simte decât cel care o are.
Nici singurătatea firii sau ura împotriva viselor neîmplinite,
nu le-am strigat în gura mare,
de frică să nu par excentrică în faţa oamenilor,
care abia aşteaptă să mă etichiteze,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (22 februarie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decaloguri comparative...

Nici o floare nu e floare, dacă n-are admiratoare.
Nici o pasăre nu-i rară, fără de cuvântul vară.
Nici vântul nu este vânt, dacă bate doar în gând.
Nici izvorul nu-i izvor, dacă nu-i dorit de dor...
Nici o mare nu e mare, fără valuri vorbitoare.
Nici o noapte nu-i frumoasă, dacă luna nu-i mireasă.
Nici un om nu este om, dacă n-a sădit un pom.
Nici o zi nu e aleasă, fără de iubire în casă.
Nici o casă nu-i frumoasă, fără de copii la masă.
Nici o vorbă nu e vorbă, fără tâlcul scos din tolbă.
Nici o prietenie mare, nu e fără cumpătare.
Nici un gând nu-i măreţie, fără a lui împărăţie.
Nici un drum cu ocoliş, nu e fără ascunziş...
Nici o fală nu e fală, dacă n-ajunge de-ocară.
Nici o iubire nu-i mare, de nu trece de hotare.
Nici durerea nu-i durere, de nu cere mângâiere.
Nici o dărnicie în lume, nu rămâne fără nume.
Nici credinţa nu-i credinţă, dacă n-are stăruinţă.
Nici o soartă nu e soartă, când bate din poartă în poartă.
Nici viaţa nu e viaţă, de nu, îţi zâmbeşte în faţă.

poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghicitoare

Deşi îi mic, bâzâie tare,
Zboară şi are picioare,
Este un vampir setos
Şi înţeapă dureros,
Nu-i deloc prietenos.

Valeria Mahok (26 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte caractere, atâta viaţă, fericire şi durere, toate la un loc sunt artă, iubire, frământare, creaţie Divină fără asemănare.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ghemul timpului măsoară
Fiecare stare în parte,
Fericirea şi durerea
Nicicând nu se vor desparte,
Fiindcă-s echilibrul vieţii
Cu vise în eternitate.

poezie de Valeria Mahok (22 martie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghemul timpului măsoară
Fiecare stare în parte,
Fericirea şi durerea
Nicicând nu se vor desparte,
Că sunt echilibrul vieţii,
Cu vectori spre zări înalte.

Valeria Mahok (22 martie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fugi de mine galopând
Iubire, Floare de nu mă uita,
Minune sfântă pe pământ,
Aştept prea multe de la tine,
Între orizonturi romantice
Şi absenţe pline de durere.

poezie de Valeria Mahok (8 iulie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul sufletului meu

Domnul sufletului meu,
Minunea slăvii pe pământul tău,
O, nu-ţi întoarce răbdarea,
Coboară mila în grădina Ta.

Tu eşti cel ce-ai semănat,
Grădina ta cu oameni,
Păcatul de-i va asupri,
Iertarea Ta, mereu blândă va fi.

Tu eşti cel ce-ţi chemi pios,
Fii sus la ceruri,
Toţi pe sărite vom pieri,
Dar tu Doamne în veci de veci vei fi.

Doamne iartă-ţi fii răi,
Iar pe Cel Sfânt alintă,
Că Tu la ceruri l-ai urcat,
Să-l scapi de suferinţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (23 februarie 2008)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fugi de mine galopând
Iubire, floare de Nu-mă-uita,
Minune sfântă pe pământ,
Aştept prea multe de la tine.
Între orizonturi romantice
Şi absenţe de durere pline,
N-am decât să mă închin
Şi să trag speranţe, de mai bine.

poezie de Valeria Mahok (8 iulie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei asistente medicale...

Nu-mi injecta creierii cu minciuni...
Când mă zbat de ceasul morţii,
Fă-mi mai bine o iertăciune,
Nu jongla cu mama sorţii.

Nu-mi injecta teorii...
Când mă zbat pe patul morţii,
Dă-mi un leac să-mi uit durerea,
Nu-mi ghici în iadul sorţii.

poezie de Valeria Mahok (29 iunie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simboluri brâncuşiene

Cântă Jiu-n matcă, cântă,
Derulând poveşti trecute,
Roata mesei împietrită
Invită la cugetări,
Veşnic lume, veşnic multă.

S-au pus, pe Masa Tăcerii
Plâns de daltă şi durere,
Coatele de gânditori
Implorând dorinţi de pace
Şi multă iubire.

Sub Poarta Sărutului,
Piatră de iubiri cioplită,
Trecut-am gânditori,
Cum n-am fost niciodată,
Sărutând cu patos,
Sub horă de îmbrăţişări
Mă prindeau fiori.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (24 octombrie 2004)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietene nevăzute

Când a plecat trântind uşa în spatele lui,
iubirea mea a fugit ca o nebună după el,
dar s-a zdrobit de tocul uşii, oprită de o mână nevăzută Durerea,
apoi a căzut în genunchi într-o baltă de lacrimi şi suspine,
a rănit-o rău, dar nu a murit,
doar a strigat în gând la Dumnezeu întrebându-l de ce? de ce?
încet s-a ridicat târându-se până în casă,
rănile sufletului îi sângerau puternic,
s-a aşezat la masă cu capul între mâini
aşteptând o minune să-i panseze durerile sfâşietoare din piept,
apoi a înălţat rugăciuni pentru viitoarea lor înmormântare,
aprinzând lumânări pe altarul Credinţei.

Când se aştepta mai puţin,
la uşa iubirii mele bătu linguşitoare Ura
despletită, cu ochii sticloşi ca moartea rânjind fericită
că va mai racola o victimă,
şi învârtindu-se în jurul iubirii
a invitat-o să se răzbune pentru durerile suferite.
Iubirea pioasă i-a simţit imediat otrava firii

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (12 ianuarie 2008)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de noapte

Pe hamacul lunii
Ne-am dat întâlnire.
Pe scara de argint
Urcai ţinând în mâini
buchet de stele.
Iubitule! Chip îngeresc,
Cum să nu-ţi dăruiesc
Steaua inimi mele.

Valsul astral,
Paşii destinului ne împleteau.
Aurorele boreale,
Culori în trena veşmintelor ţeseau.
Ochioşii luceferi,
Drumul fericirii ne luminau,
Inima în torţă vie
Se aprindea, de dragul tău.

Sub pletele vârstei,
Tâmplele-ţi zvâcneau dureros.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (19 august 2004)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durere

Nu sunt bolnavă!
Dar inima mă doare,
Că ai plecat de tot,
Şi m-ai lăsat, în lumea asta mare,
Şi tare greu, îmi este fără tine,
Măi, omule! Unde te-ai dus,
Îţi merge bine?
Nu-ţi este dor, să fii,
Din nou cu mine?
Plumburiu e cerul
Şi plouă tare afară,
În casă, liniştea-i apăsătoare,
Privesc tabloul nostru, pe perete,
Mă uit la poze,
Că mi-e dor de tine,
Şi sufletul, tare mă doare,
Că nu eşti lângă mine.

Mi-e tare foame, şi-aş mânca,
Dar n-am cu cine împărţi mâncarea,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (15 iunie 2001)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!