Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Valeria Mahok despre plâns

Cine se plânge de singurătate nu crede în Dumnezeu.


Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Singurătate -
pe banca scorojită
bunica plânge.

haiku de (25 iunie 2010)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Flori de gheață
soarele răsfață -
ferestrele plâng.

haiku de (decembrie 2014)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Casă uitată
Sub iedera uscată
plânge un pisic –
Ecouri prelungi
Sub ziduri părăsite.

tanka de (22 august 2016)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unii sunt atât de imuni la durerile altora, dar plâng în hohote cea mai mică durere a lor.

(2 iunie 2005)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Democrație, zidul plângerii...

Plâng strămoșii în morminte,
Când văd cum decade Țara,
Curge în valuri sângele,
De pe tricolore steaguri,
Spălate cu indolența
Celor care fac avere,
Pe spinarea celor rele.

Plâng mamele văduvite,
La mormântul celor dragi,
Ce-au luptat pentru tot neamul,
Eroi, cu zel sfânt jerfit,
Și de care s-a uitat.

Plâng și tații, ai lor fii tineri,
Ce-și doreau democrație,
De știau pentru ce luptă,
Oare, ar mai fi luptat?
Când nimic nu s-a schimbat,
Iar dracii își fac de cap,

[...] Citește tot

poezie de (18 octombrie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ziua mamei

E ziua ta, mămică,
Și tare te iubesc,
Căci tu vrei să cresc mare,
Cuminte și-ndrăzneț.

Te-ai necăjit cu mine,
Pân' ce m-ai făcut mare,
Și recunosc, mămică,
Că nu te-ai plâns prea tare.

Ai vrut să faci din mine,
Un copil bun, cinstit,
Și, cred, mămică dragă,
Că tu ai reușit.

Acum, eu doar îți mulțumesc,
Dar, când voi fi mai mare,
Eu îți făgăduiesc,
Să fii mândră de mine,
Pe ori unde m-oi duce,

[...] Citește tot

poezie de (7 martie 1991)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la plâns, dar cu o relevanță mică.

Doină

Doină de român, străveche,
Plânsă la izvoare clare,
Pâinea inimii flămânde,
Hrănește în codrul verde,
Dorul, care doare.

Doină, plai de miorițe,
Cu ciobani și cu băcițe,
Du pe-aripi de vânt și nor,
Floarea cântului cu dor,
Lacrima românilor.

Doina dorurilor grele,
Țesută, în piept cu mărgele,
Îngânată de cuci suri,
Lacrimi și izvoare,
Cântă dorul românesc,
Și peste hotare.

Doină sfântă românească,

[...] Citește tot

poezie de (3 octombrie 2004)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Durere

Nu sunt bolnavă!
Dar inima mă doare,
Că ai plecat de tot,
Și m-ai lăsat, în lumea asta mare,
Și tare greu, îmi este fără tine,
Măi, omule! Unde te-ai dus,
Îți merge bine?
Nu-ți este dor, să fii,
Din nou cu mine?
Plumburiu e cerul
Și plouă tare afară,
În casă, liniștea-i apăsătoare,
Privesc tabloul nostru, pe perete,
Mă uit la poze,
Că mi-e dor de tine,
Și sufletul, tare mă doare,
Că nu ești lângă mine.

Mi-e tare foame, și-aș mânca,
Dar n-am cu cine împărți mâncarea,

[...] Citește tot

poezie de (15 iunie 2001)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu pentru tine mă rog, acum, natură

Stau în genunchi, în iarba-naltă,
Și pentru tine, eu mă rog, natură,
Să supraviețuiești
În lumea mea modernă,
Să nu te piardă, a omenirii viitură.
Să-ți mai rămână falnici codrii înalți,
Și verde iarba din câmpie,
Iar florile să nu-și piardă mirosul,
Și minunatele culori,
Tot limpezi, izvoarele-ți rămâie.

Stau în genunchi, în iarba-naltă,
Și pentru tine, eu mă rog, natură,
Să-i ții în brațe; pe cei ce te iubesc,
Adevărați prieteni să-ți rămână.
Să te preamărească păsările în cântul lor,
Și trecătorul să uite să mai plece,
Iar copilași fugind, după mici fluturi,
Picioarele în rouă să le înece,
Și-atunci, când cad, împleticiți prin iarbă,

[...] Citește tot

poezie de (23 mai 1992)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Puișorul

Ghemotoc viu, cu puf auriu,
Galben ca de păpădie,
Rătăcit în iarba înaltă,
Plânge și tot piuie,
Urechile-mi țiuie.

Mama cloșcă și-ai lui frați,
În grădină sunt plecați,
Iar el mic în iarba mare,
Depărtat e de cărare,
Nu-i mai vede pe ai lui,
Disperat piuie tare.

Puișor galben micuț,
Răsfățat, dar și drăguț,
Când găsești o râmă în cale,
De-o ciupești, cazi din picioare
Și te-ascunzi de ai tăi frați,
Fiindcă nu vrei s-o împarți.

[...] Citește tot

poezie pentru copii de (18 mai 2004)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Vine Crăciunul!!!

Răsună colindele,
în ajun de Crăciun,
colindătorii veseli
bat din poartă în poartă,
în aer plutește mirosul bucatelor,
de sărbătoare,
iar oamenii veseli,
brazii cu podoabe
și cadouri încarcă.

Ferestrele caselor
răspândesc licăriri
de multicolore steluțe.
bucuria copiilor, nemărginită,
lacrimi fericite, părinților aduce.

Afară, gerul scârțâie
sub picioarele lui Moș Crăciun.
povara spinării e mare.
aburul gurii, mâinile-i încălzește.

[...] Citește tot

poezie de (28 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Simboluri brâncușiene

Cântă Jiu-n matcă, cântă,
Derulând povești trecute,
Roata mesei împietrită
Invită la cugetări,
Veșnic lume, veșnic multă.

S-au pus, pe Masa Tăcerii
Plâns de daltă și durere,
Coatele de gânditori
Implorând dorinți de pace
Și multă iubire.

Sub Poarta Sărutului,
Piatră de iubiri cioplită,
Trecut-am gânditori,
Cum n-am fost niciodată,
Sărutând cu patos,
Sub horă de îmbrățișări
Mă prindeau fiori.

[...] Citește tot

poezie de (24 octombrie 2004)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Urare românească

"Ce–ți doresc eu ție"
Biată Românie,
Țară strămoșească,
Cu glie bogată,
În lacrimi scăldată,
Leagăn de cântec,
De jale și dor,
Fii-ți rătăciți
Ce scutecu-ți poartă,
Să-ți revină acasă,
Românie mamă,
Orfană rămasă
De cei mai buni fii.

Biată Românie,
Gloria-ți străbună,
În lupte purtată
De eroii țării,
La ce ți-a folosit?
Când țara mai toată,

[...] Citește tot

poezie de (4 ianuarie 2004)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Perle de timp

Acolo, unde plânsul zgomotos al izvoarelor
deșteaptă geana dimineții,
căzând în cascade reci prin văi șerpuitoare și tămăduitoare pentru suflet,
ne-am răcorit râvna inimii
și durerea picioarelor zglobii neînțărcate de drumeții,
așa cum ploile reci răcoresc duritatea fierbinte a pietrelor încinse de soare.
Acolo, unde aburul ceții se ridică spre cer
lăsând în urma lui fantomele brazilor bătrâni
și aromele verzi ale naturii,
surâsul soarelui scalda perlele de rouă
agățate pe sulița fiecărui fir de iarbă
construind un câmp de vis
pentru ochii noștri sensibili la frumos.
Rătăciți printre flori de câmp,
adorate de cerul sufletului,
timpul își lăsa clipele în zbor mărinimos
să trecă pe lângă noi ca vântul gândului.
Sărutată îndelung de tine iubire
și de tot raiul înconjurător,
având martori ochii lacomi ai drumeților,

[...] Citește tot

poezie de (23 iunie 2006)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Isuse drag, Isuse drag... Priceasnă

1. Câte sfaturi înțelepte,
Isus lumii a dăruit
Și când am căzut la greu,
Brațul lui m-a sprijinit.

Refren: Isuse drag, Isuse drag
Ai stat cu noi pe orice prag
Și-ai plâns cu foc
Și-ai plâns cu foc și pentru mine.

2. Nu e dar sub Sfântul soare,
Ca iertarea ce ne-ai dat
Și ne-ai vindecat de boală,
La necaz Tu ne-ai salvat.

(Refren)

3. Aș face tot ce-mi stă-n putință,
Ca durerile să-ți iau,
Să-ți șterg ochii arși de lacrimi,

[...] Citește tot

cântec, versuri de (19 iulie 2014)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gândurile plâng -
în hamacul timpului,
iar vise de dor.

haiku de (12 mai 2015)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu nu am strigat în gura mare, eu am scris...

Eu, nu mi-am strigat în gura mare fericirea nebună,
atunci când îmi clocotea în pieptul tânăr gata să-l rupă,
de frică să nu mi-o deoache oamenii răutăcioși,
dar am imortalizat-o în cuvinte simple,
pentru voi, ce-i care mă înțelegeți cu adevărat.
Pentru că, rucsacul iubirii oricât ar fi de greu,
merită cărat în spate toată viața.
Nici durerile sufletului nu mi le-am strigat în gura mare,
deși tare aș fi vrut să o fac, ca să-l scap de poverile lui,
dar m-am bazat pe credință,
toiagul de sprijin al oricărui handicap.
Apoi mi-am zis:
oare, cui îi pasă de zbuciumul meu sufletesc, cu adevărat?
Cui, să mă plâng? Mai bine scriu...
Durerea altuia este cea mai ușoară durere,
pentru că nu o simte decât cel care o are.
Nici singurătatea firii sau ura împotriva viselor neâmplinite,
nu le-am strigat în gura mare,
de frică să nu par excentrică în fața oamenilor,
care abia așteaptă să mă etichiteze,

[...] Citește tot

poezie de (22 februarie 2010)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când ești orfan...

Când ești orfan, de pieptul mamei,
Ca micii cuci de mama lor,
Râvnind la mangâieri caline,
Ca mulți copii în fașa lor,
Plângi cu amar, visezi un dor,
Nu știi de ce, cauți o soră, cauți un frate.

Când ești orfan, de sânul mamei,
Simți că toate-s împotrivă,
Și luna plină este rea,
Destinul să ți-l schimbe ar vrea,
În cotituri grele și dure,
Trăiești viața ca un iad,
În zile sure.

Când ești orfan, de orice sfat,
De orice zâmbet părintesc,
Nu știi ce înseamnă, te iubesc,
Ești fericit doar că ai viață,
Nu știi, cum vrei să o trăiești,

[...] Citește tot

poezie de (27 octombrie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu poți fi poet...

Nu poți fi poet, până nu pândești primele sulițe ale razelor de soare, răsărind din culcușul orizontului, inundând gratuit cărările spiritului omenesc și pe cele ale pământului roditor, ca o sfântă binecuvântare matinală.

Nu poți fi poet, până nu vezi cum crește firul ierbii sub roua dimineții sau deșteptarea ciripitorilor din frunzișurile verzi și crude, purtând cu ele trilurile libertății spre marea cerului primitoare de frumos.

Nu poți fi poet, până nu întâmpini valsul capricios al vântului pe mare, printre miresmele florilor de câmp, pe alei cu trandafiri înfloriți sau lângă perdelele ferestrelor deschise, pentru a invita imunitatea naturii să-ți intre în casă sau să-ți însoțească bucuria întâlnirii, fredonând o melodie.

Nu poți fi poet, până nu asculți cascadele picăturilor de ploaie, căzând peste tăcerea amintirilor sau pe fața omului îndrăgostit, care le-ar gusta la nesfârșit jocul ud, adunat în podul palmelor calde de melancolie sau fericire.

Nu poți fi poet, până nu înțelegi plânsul iedului flămând urcând crestele munților după țâța caprei, până nu rămâi uimit cum îngenunchează stânca sub copitele sprintene ale țapilor furioși sau până nu surprinzi bucuria din privirile drăgăstoase ale copiilor, față de tot ce le este lor drag.

Nu poți fi poet, până nu săruți cu privirea iscoditoare clarul lunii pline, enigmatică în nopțile liniștite de iubire, până nu culegi buchete de stele din simfonia zodiacului ceresc sau până nu guști amprentele sării de pe buzele iubitului, iubitei, ieșit din valurile mării.

Nu poți fi poet, până nu-ți lași amprenta îngerească a trupului tău pe o plapumă de mărgăritare înzăpezite, în joc ca de copii, până nu dai mâna cu cerul de pe crestele munților inhalând aerul rece și curat, plăcut spiritului înălțător și până nu sfidezi ecourile munților lor cu cele ale fericirii tale.

Nu poți fi poet, până nu înfrunți gerul despărțirii de cineva drag și până nu înveți, că toate frământările vieții, bune sau rele sunt daruri necesare șlefuirii tale spirituale, spre liniștirea sufletului împovărat de păcate, cu voie sau fără voie.

Nu poți fi poet, până nu ești cinstit față de semenii tăi, așa cum ai vrea să fie ei față de tine și până nu îi ajuți să își corecteze defectele sau până nu le binecuvântezi altruismul voluntar, în funcție de necesitate și împrejurări.

Nu poți fi poet, până nu iubești, dăruiești sau ești om, în adevăratul sens al cuvântului!

poezie de (30 mai 2015)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Valeria Mahok@plâns? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Valeria Mahok despre plâns, adresa este:

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cum privește recunoștința un om inteligent? Dar prostul? Răspunde acum!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Vrei să faci o faptă bună? Află cât de importanți pot fi 5 lei!