Valeria Mahok despre sinceritate

Sinceritatea te poate omorî, dar esenţa ei este Divină.

Valeria Mahok (28 iulie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinceritatea te poate omorî, dar esenţa ei este Divină.

Valeria Mahok (28 iulie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea este cea mai sinceră probă a caracterului uman.

Valeria Mahok (9 mai 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru sinceritate îmi voi pierde prietenii, dar şi nu pe Dumnezeu.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru sinceritate îmi voi pierde prietenii, dar nu şi pe Dumnezeu.

citat din Valeria Mahok
Adăugat de Talida
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinceritatea este o modă veche, cerută de prezent, adorată de viitor şi călcată în picioare de cei ce se cred nemuritori.

aforism de Valeria Mahok (3 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să spui un mulţumesc sincer, trebuie să fii educat...

Valeria Mahok (2 iulie 2013)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă oamenii şi-ar spune sincer "te iubesc" de atâtea ori şi cu acelaşi patos cu care se umilesc în viaţă, sigur am trăi într-o lume mai bună sau poate chiar minunată.

Valeria Mahok (16 iulie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tonul şi sinceritatea cuvintelor rostite pot avea memorabile crâmpeie de lumină pentru sufletul omenesc sau hăuri de întuneric nedorit.

Valeria Mahok (aprilie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred în politeţea prieteniei, mai mult decât în prietenia sinceră şi reciprocă dintre oameni.

Valeria Mahok (iulie 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem oameni frumoşi,
Când suntem cu adevărat serioşi,
Dar înflorim, când iubim
Şi lumii sincer îi zâmbim.

Valeria Mahok (13 septembrie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plata sincerităţii...

Strigă tare adevărul,
Şi spune-l verde viu în faţă,
Că ai să simţi Democraţia,
Iar Dracul ţi-e nănaş pe viaţă.

poezie de Valeria Mahok (7 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă...

Voi încerca să închid rima poeziilor mele într-un rucsac nou,
pe care-l va purta în spinare gândurile mele optimiste,
până când le voi găsi un mediu prielnic,
unde să ştiu că se vor simţi bine şi vor fi admirate pentru sinceritatea lor.
le voi ascunde de ochii lumii moderne,
care le cred demodate şi plictisitoare,
dar nu le voi îngropa ca pe morţi,
cum mi s-a recomandat în nenumărate rânduri de binevoitori...
ci le voi ţine în taină mare, pentru timpuri viitoare,
când oamenilor buni li se va face dor de versuri cu rimă,
de tot ce este decent, romantic,
şi pe înţelesul tuturor.

poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei, ca sentimentele înalte să-ţi gâdile sufletul cu adevărat, priveşte cu atenţie mânuţa unui copilaş drag, strânge-l la piept cu multă căldură si îmbâiază-te în marea ochilor lui plini de sinceritate.

citat din Valeria Mahok (30 martie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu am strigat în gura mare, eu am scris...

Eu, nu mi-am strigat în gura mare fericirea nebună,
atunci când îmi clocotea în pieptul tânăr gata să-l rupă,
de frică să nu mi-o deoache oamenii răutăcioşi,
dar am imortalizat-o în cuvinte simple,
pentru voi, ce-i care mă înţelegeţi cu adevărat.
Pentru că, rucsacul iubirii oricât ar fi de greu,
merită cărat în spate toată viaţa.
Nici durerile sufletului nu mi le-am strigat în gura mare,
deşi tare aş fi vrut să o fac, ca să-l scap de poverile lui,
dar m-am bazat pe credinţă,
toiagul de sprijin al oricărui handicap.
Apoi mi-am zis:
oare, cui îi pasă de zbuciumul meu sufletesc, cu adevărat?
Cui, să mă plâng? Mai bine scriu...
Durerea altuia este cea mai uşoară durere,
pentru că nu o simte decât cel care o are.
Nici singurătatea firii sau ura împotriva viselor neîmplinite,
nu le-am strigat în gura mare,
de frică să nu par excentrică în faţa oamenilor,
care abia aşteaptă să mă etichiteze,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (22 februarie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuget târziu I

Mi-am înţeles părinţii cu adevărat, doar când le-am călcat pe urme şi încă nu am reuşit să le mulţumesc suficient pentru tot ce-au făcut pentru mine.
Am dedus că darul cel mai preţios al copiilor este libertatea de a cerceta singuri.
Am simţit că a fi mamă este o minune cu greutate mare, iar copiii sunt primele minuni ale minunilor.
Am văzut că bunătatea este vulnerabilă pe pământ, dar apreciată de sfinţi.
Am observat că şi iubirea are scară de valori diferite, dar rucsacul ei merită cărat în spate toată viaţa, chiar dacă e greu.
Am văzut că sinceritatea nu aduce întotdeauna bucurii, dar mai are încă susţinători rătăciţi.
Am observat că bucuriile dacă nu sunt împărţite nu sunt bucurii.
Am văzut că toate dărniciile au efect de bumerang.
Am dedus că experienţele vieţii rumegate în timp nasc boabe de înţelepciune pe care Biblia ne-o oferă gratis.
Am înţeles că numai diferenţa dintre caracterele omeneşti stimulează progresul.
Am observat că bolovanii vieţii nu sunt imobili, dacă puterea crezului nu schiopătează.
Am început să simt cu adevărat gustul fericirii, când grăunţele înţelepciunii mele au intrat în faza de coacere.
Am simţit că iubirea are puteri magice şi dincolo de viaţă.
Am dedus că pentru a escalada piramida vieţii cu bine trebuie să mă hrănesc cu pâinea înţeleptului.
Am urât fără să vreau oamenii fără norme morale sănătoase, dar mi-am dat seama că şi eu fac parte din turma Domnului.
Am invidiat oamenii bogaţi spiritual şi pacea inimii lor, dar nu şi renunţările lor lumeşti.
Admir plângând bucuriile performanţelor omeneşti şi sacrificiul lor nebănuit, dar sunt atât de departe de ele.
Am observat că darurile caracterelor omeneşti sunt diferite ca să ne înţelepţim unii pe alţii.
Am observat că fără vrerea lui Dumnezeu suntem nimic, dar El ne-a iubit mult dând lumii viaţa cu miracolele ei surprinzătoare.
Cred în Dumnezeu pentru că nu l-am văzut, dar l-am simţit.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (21 mai 2007)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutări...

Iubitule, unde şi de ce fugi de mine?
De ce te ascunzi, ca un clovn rănit de soartă,
în pădurile pasiunilor ofilite, pline de liane efemere,
care se rup la cea mai mică adiere
a vântului nefavorabil,
ţi-e frică de ochii stelelor, sub care sărutările mele patetice
îţi vor arde buzele reci ca pământul,
învăţate şi mulţumite doar de sărutări pasagere...
sau fugi de înlănţuirea mea de iederă iubitoare,
care te sufocă cu naivitate copilărească,
vrând să creadă în verdele iubirii adevărate o viaţă,
nepătată vreodată de microbul trădării.
Da, sunt naivă şi eu mi-am spus-o deseori,
dar cine îmi poate spulbera speranţa, că într-o zi,
te voi face să pierzi drumul rătăcirilor amăgitoare
şi vei privi mai atent în adâncul oceanic al sincerităţii
mele, care îşi va semna statornicia în stele alături de tine,
doar să mă iubeşti şi tu la fel.
Iubitule, unde şi de ce fugi de mine?
pentru că îmi voi pierde răbdarea de fier

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (6 ianuarie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutări...

Iubitule, unde şi de ce fugi de mine?
De ce te ascunzi, ca un clovn rănit de soartă,
în pădurile pasiunilor ofilite, pline de liane efemere,
care se rup la cea mai mică adiere a vântului nefavorabil,
ţie frică de ochii stelelor, sub care sărutările mele patetice
îţi vor arde buzele reci,
învăţate şi mulţumite doar de sărutări pasagere...
sau fugi de înlănţuirea mea de iederă iubitoare,
care cu naivitate copilărească,
vrea să creadă în verdele iubirii adevărate toată viaţa,
nepătată vreodată de microbul trădării.
Da, sunt naivă şi eu mi-am spus-o deseori,
dar cine îmi poate spulbera speranţa, că într-o zi,
te voi face să pierzi drumul rătăcirilor neîmplinite
şi vei privi mai atent în adâncurile oceanice ale sincerităţii
mele, care îşi vor semna statornicia în stele alături de tine,
doar să mă iubeşti la fel.
Iubitule, unde şi de ce fugi de mine?
pentru că îmi voi pierde răbdarea de fier,
ca cea a frumoasei Penelopa în aşteptarea lui Ulise

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (6 ianuarie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi place...

Îmi place să mă trezesc cu soarele în faţă,
Şi lui Dumnezeu să –i mulţumesc pentru tot,
Ca într-o prefaţă a operei de viaţă.

Îmi place să mânânc bine şi de toate,
Sunt o gurmandă înfometată de lucruri bune,
Măreţe, de pace şi dreptate.

Îmi place să străbat cărările naturii,
Din vârf de munte până în vale
Şi ochilor să le ofer frumosul, plin de încântare.

Îmi place să-mi beau cafeaua dimineaţa
Pe un bolovan scăldat în razele de soare,
În mijlocul unui râu cu valuri mici, ca viaţa trecătoare.

Îmi place să-mi adap setea la gură de izvoare,
Iar trupul să mi-l spăl în cascade zgomotoase, reci,
Cu incantaţii, de binecuvântare.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (26 martie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!