Moisescu: Propun să renunțăm la sporul de peșteră, deoarece trebuie să părăsim imediat peștera.
Domnișoara: Adică tot ce am văzut o viață întreagă a fost un joc de umbre?
Funcționarul: Va să zică și porumbul acela enorm era o umbră.
Moisescu: Porumbul era o umbră, iar mălaiul o ficțiune.
replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Contabilul: Ești sigur că la cap de linie e Țara Făgăduinței?
Funcționarul: Uitați-vă în mersul trenurilor.
Domnișoara: Nu se poate! E prea întuneric.
Funcționarul: Dar lungă mai era peștera noastră.
Contabilul: Eu cred că am ieșit din peșteră.
Funcționarul: Păi, atunci, de ce nu se vede nimic?
replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Funcționarul: La ce bun am mai ieșit din peșteră, dacă trebuie să umblăm cu ochii închiși?
replică din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tânărul: Grăbiți-vă! Nu mai avem timp de pierdut. Aruncați-vă lanțurile! Peștera aceasta se va prăbuși în curând. Trebuie să o părăsiți cât mai repede. Aruncați-vă lanțurile!
replică din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moisescu: Trebuie să părăsim imediat peștera. Cred că acesta a fost ultimul gong.
Contabilul: Se prăbușește peștera noastră multilateral dezvoltată.
Funcționarul: E atât de multilaterală, încât nu știm încotro s-o luăm.
replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moisescu: Eu nu cred în minuni! S-a trezit iar ateul din mine. Ateul crescut la școala muncii.
Contabilul (Blând): Domnule Moisescu! Noi înțelegem. Noi suntem hârțogari de-ai tăi și putem înțelege orice. Noi am trăit o viață aplicând ștampile. Dar în spatele nostru vin ceilalți. Vin milioane. Ei au muncit greu în peșteră. Muncesc și acum. Ei vin, muncind. Răscolesc pământul. Caută rădăcini dulci și fructe sălbatice. Ei cern nisipul, în căutare de aur. Sunt cu femeile și copiii după ei. Ei vin pe urmele noastre și au încredere în noi. Noi am deschis un drum în care ei cred. Sunt siguri că la cap de linie îi așteaptă o minune. Și dumneata spui că nu mai crezi în minuni!
Moisescu: Știu. Peștera a fost o rătăcire. A fost o dulce utopie. Acum rătăcim iar. Căutăm o nouă himeră. Și poporul ne urmează, cuminte, ascultător, din rătăcire în rătăcire.
replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secretara: Parcă era vorba că afară din peșteră vom vedea soarele.
Domnișoara: Soarele? Ce înseamnă soare?
Moisescu: Soarele e un glob rotund și foarte fierbinte. Seamănă cu un bec de 100W și e atârnat de tavanul cerului.
replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Funcționarul: Moise, ești un șarlatan. Ne-ai scos din peșteră, din visul nostru de aur, numai așa, să ne bată soarele în cap.
Omul Roșu: Jos Moise!
Contabilul: Jos Moise! Jos Moise!
Funcționarul: Demisia!
Toți: De-mi-si-a! De-mi-si-a!
Moisescu: Sunteți neserioși. Vă purtați ca niște mârlani.
replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la speologie, dar cu o relevanță mică.
Occidentul s-a îmbogățit enorm, material și mental, în secole de exploatare colonială, la limita jafului. Găsești aici argintul de la Taj Mahal, diamantele Africii de Sud și aurul lui Montezuma. Occidentul arată impunător, dar amintește de peștera ticsită de comori a piraților.
aforism de Valeriu Butulescu din Discursuri politice (2004)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vis bolnav
Sunt omul care și-a pierdut umbra.
Am căutat-o în noapte
dar noaptea a fugit speriată.
Am căutat-o în peșteri
dar liliecii mi-au răspuns cu blesteme.
Am căutat-o în mare
dar marea a fugit în cer.
Sunt omul care și-a pierdut umbra.
Nedumeriți, apoi nemulțumiți,
oamenii m-au alungat.
M-au privit împietriți cum fugeam.
Umbrele lor clătinau din cap.
Am privit cerul
și-am văzut
umbra soarelui pe infinit.
poezie de Valeriu Butulescu din revista "Mărturisiri literare" (1971)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Valeriu Butulescu despre speologie, adresa este: