Cea mai cumplită ironie a condiției umane este trecerea insului prin lumea precară a timpului trecator.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ireversibil este doar timpul. Amăgirile pot fi reluate oricând.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Iubiți! Este singura evadare posibilă din mediocritatea zilelor care trec spre a nu mai reveni niciodată.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La prețul zilei se vând conștiințele și sunt cumpărate sentimentele. Diferența de preț nu înseamnă și diferență de calitate.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul trece, visele se pierd și odată cu ele, vorba poetului; totul curge spre nici unde.
Vasile Gavrilescu în Parabole, volumul 1
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne-am născut într-o lume gata făcută. Nu ne mai rămâne decât s-o distrugem. Se pare că vom reuși în mai puțin timp decât ne-ar fi necesar.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În perioada dictaturii comuniste pentru a-mi salva sufletul am ignorat cu perseverență emisiunile televiziunii aservite regimului, ziarele, revistele și cărțile celor acceptați de cenzură. Se pare că voi recurge la aceeași manieră in democrația parvenită a ultimilor ani.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
S-a spus că nimic nu este întâmplător. În acest caz mai toate premeditările s-au dovedit a fi greșite. Odată cu măsurarea timpului a început Era condițonărilor.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai tot timpul vrem altceva. Ineditul situațiilor ne atrage ca un magnet.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul scârbirii
Sub tălpi de împrumut scârbele curg dimpreună cu
vârsta cetății și de o seamă cu zilele ei cele multe.
De oriunde, privirile hrănesc aceleași indiferențe
fixate pe ziduri și bune la toate întâmplările.
Cetatea nutrită din răzlețirile sale geometrice păstrează
pentru pigmeii de azi, aceiași cumințenie ostenită și
gratuitatea unui timp consumat la răspântia viitorului.
Un zeu al prostiei, a promovat mai demult închipuiri absurde.
Din cenușa lor s-au iscat îndoieli.
Și ele s-au statornicit în nepăsarea zidurilor.
Mortificate dorm în adaos de liniște și bănuială.
Se mai întâmplă, ca aceste închipuiri călcate în
picioare să moară, sau sugrumate pe rând, să amplifice
un cimitir cu eternități posibile.
În semnul îndoit al pirzării din fiecare ceas, gândurile
plimbă priviri pe îndoliate și cenușii imagini de bună
credința, ghiftuite în zăceri fără de noimă.
De nicăieri, un aer stătut în derâderi, absoarbe
neputință sau, mișcă șiruri de copaci uscați, expiind un
verde anemiat, prefăcut pe alocuri.
[...] Citește tot
poezie de Vasile Gavrilescu din Timpul trecerii tale, partea I - Timpul scârbirii (1976)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a supraviețui avem nevoie de certitudini. Timpul pierdut pentru obținerea acestora ne costă privațiunile reveriei și sacrificarea melancoliei.
Vasile Gavrilescu în Parabole, volumul 1
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-am apărat cu determinare o fericire care a refuzat să apară. Asta se cheamă un timp pierdut onorabil.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu cunosc nefericiri mai mari decât să-ți poți permite să mănânci tot ce îți dorești, să n-o poți face, să ai orice femeie frumoasă și să fii depășit de situație, iar în concluzie să-ți fie interzisă orice altă mulțumire din motive de timp expirat.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Timpul restituirii (fragment)
Când legendele sunt puse pe drumuri truda lor se
cheamă devenire.
Si în zadar bat vorbele pe la porțile oamenilor că tot
nu-și vor afla adăpostire peste noapte.
Nici purtătorii noroadelor hoinărite pe întinsul lumii
nu vor avea altă soartă.
Nici unde sunt și nici de unde vin, nu sunt bine știuți.
Cu tot ceea ce ține de stăruința lor în a începe să-și
asume o altă soartă decât cea dăruită lor din netrebuință.
Dragostea scapă vederii ca frigul prin trențele visului.
Înainte se sapă pe rînd capcane ipotetice.
În urmă pândesc imbolduri flămânde.
Ori unde întorci privirea aceiași neîncredere rânjește
din colții trebuințelor.
Pasul minte poteca pentru a putea să-i afle încrederea.
Urmele lăsate dor.
Închină amurgul o cupă în amitirea zilei trecute.
Bate din palme ideea de mâine.
La răscrucea ostenelii se abat răufăcătorii noii minuni
începute invers.
[...] Citește tot
poezie clasică de Vasile Gavrilescu din Timpul trecerii tale, partea III - Timpul restituirii (1976)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zilele încep ca fecioare nevinovate și termină ca prostituate versate.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.
Timpul alienării
Prin lumină și prin necesitatea sa de a se pretinde în
totul.
Complimentat prin culoare și însoțit în surâsul acestor
de început promisiuni.
Spre taina căror depărtări din afara cetății se dau în
lagăn chemările?
Și se mărturisesc cu alint de vorbe șoptite în timpanul
distanței?
Vis de libertate început ca o delicvență unui
înger absent dintr-o dimineață cu plânset de
izmă nouă.
La drum nou plecat dintr-un prezent ca o contuzie
meritată.
Spre un viitor cât o leziunecerebrală.
Amândouă necesare aceluiași trecut contaminat și
dobândit ca o cârtire sau ca un mod de a înțelege ce se
petrece cu tine.
Ironie alburită în coaja unui ou pe care alunecă
trecătorii unei vieți de nimic.
Sens căruia i se cuvine trudă și istovire.
[...] Citește tot
poezie clasică de Vasile Gavrilescu din Timpul trecerii tale, partea II - Timpul alienării (1976)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A intrat în panică popimea cea compromisă în relațiile cu vechea securitate. Se verifică dosarele informatorilor cu sutană. Pentru mine nu este nimic surprinzător. În realitate, cei compromiși nu ar trebui să-și facă probleme atâta timp cât există o mulțime de idioți dispuși să treacă cu vederea păcatele celor sfinți.
Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul
nu doare
de aceea trecând
rănile sale
sunt doar amintiri
atâta doar
că ia cu el
și duce departe
doar el știe unde
cea mai importantă parte
a vieții noastre
poate cândva
nu se știe când
ne vom reîntâlni
cu tot ce-am făcut
am zis am urât
iubind trecând
uitând așteptând
să fie oare
în ziua aceia
o altă înviere?
[...] Citește tot
poezie de Vasile Gavrilescu din Starea de fapt (1996)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare din noi
cu morile sale de vânt
fiecare cu ipotetica
lui dulcinee
eu cu imaginea ei în gând
tot călărind
pe închipuita rosinantă
trecând majestuos
în derâderea lumii
spre alte tărâmuri
spre altă așteptare
noi, eu, drumul
trecutul și umbra
trecând luptând
cu închipuirea
lovind porțile
ferecatei cetăți
acolo unde doarme
o altă idee
sub armură
nici un gând
[...] Citește tot
poezie de Vasile Gavrilescu din Starea de fapt (1996)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Vasile Gavrilescu despre timp, adresa este: