Toamnă
Anotimp precum o doamnă,
Pielea-i mai faldă pe oase,
Fructele îi sunt zemoase
Și la gură n-o poți coase!
poezie de Vasile Zamolxeanu (1 septembrie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În gând cu glas tare...
Nu-ncape-ndoială ca voi merge în rai
Fără vreo pilă sau să dau vreun parai,
Nu-ncape nici gândul că e bun sau că-i rău
El iese pe gură cum l-a dat Dumnezău
Și-astfel reiese că sunt deștept nătărău...
Nu-ncape-ndoială ca voi arde în iad
De dor de iubire la doar minus un grad
Nu-ncape nici mintea de-i bună sau rea
Și-atunci dă pe-afară că-i vine-a făta
Din asta reiese că dracu-i sadea....
Când capul e troacă, latrină ți-e guru
Iar viața-ți confirmă: gura bate...-mprejuru!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 iunie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Figuri de ceară...
Din ce în ce
Lumea miroase...
A prefacere,
A oase...
Și pe timp ce trece
Se iubesc....
Dar tot mai rece...
Din ce în ce
Inimi de plastic
Ne iau locul...
Totu-i bombastic...
Și cu-atât mai mult
Nu-mpart...
Același cult...
Natura revarsă
Blesteme...
Nu-i nici târziu...
Nici devreme;
Mila umilă
Dispare...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la gură, dar cu o relevanță mică.
Recensământ
La gura fântânii de ieri și de azi,
Îmi farmec auzul cu basme din brazi,
Mi-astâmpăr dar setea și foamea o-alin
Cu rostiri din străbuni pe scoarță de pin;
Pe-o prispă de humă mâncată de timp
Încolțesc amintiri cu câte un ghimp,
Iar din streșini se scurg clipitele-n stropi,
Mai oprindu-le-n loc un freamăt de plopi;
Odăi măturate cu vorbe de duh,
Opaițe-aprinse cu dor din văzduh,
În ungher icoană al gândului dar,
Mai hodin apusul pe foi de stejar;
Cu roua de mâine în zori mă clătesc,
Aleg o potecă spre care pornesc,
Văd codrii pe-alocuri plini de ferestre,
Toate-acestea îmi nasc lada de zestre.
poezie de Vasile Zamolxeanu (11 martie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urme...
Urme de pete pe cer vineții,
Petele lumii arzând în beții,
Culori ce se-ascund tac printre stele,
Tac în vibrare gurile rele...
Urme în floare de gol putrezit,
Gol al gândirii anume trezit,
Singura viață străbate domol
Printre blesteme mai dându-și ocol...
Urme de gheață în inimi de foc,
Sunt inimi ce zac și nu-și găsesc loc,
Se simte-mprejur mirosul de fum,
E singurul dor, săracul parfum...
Urme de viață prin urme de-auz,
Prin urme de ochi și totuși confuz,
Urme de vorbe stau să se scurme,
În dâra de timp... urme... de urme...
poezie de Vasile Zamolxeanu (25 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalm licorii Bahice sau Vitis vinifera silvestris
De pe plaiuri geto-dace,
Precum toată lumea știe,
Răsărit-a din găoace
Zeama viței de la vie;
Nu era lucru de șagă,
Mana cea dumnezeiască,
Dacilor le era dragă
Și-ncepuse s-o slăvească!
Ba chiar botezat-au mustul
Dupa-aromă și culoare,
Și clasându-l după gustul
Fiecăruia-n favoare...
Vinul negru de Fetească
Cu mireasmă de pădure,
Trăgător ca să trezească
Vânele, să fie dure;
Roză, dulce, delicată,
Vine din deal Busuioaca,
De-i băut cu judecată
Nu ți se va bate toaca;
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 mai 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stop defrișărilor...
Eu înțeleg că-n țară nu-s toate cum le-am vrut,
Mai înțeleg c-odată, am tins spre-un început,
Că țeapa a fost mare nu fac istorie-acum,
Și nici politici acre ci doar să vă rezum;
Oricât ar fi de crudă în țara asta viața
Tu fă-o mai frumoasă și lasă-n urmă ceața,
Și nu lăsa nesațiul, să-ți stăpânească gura
Fi om în echilibru te-mpacă cu natura
Dar nu-ți tăia-n sminteală de sub picioare ramul
Gândește-te ca mâine să îți trăiască neamul
Măcar sădește alta că verdele e tonic
Și plin de fantezie te-ntreb așa catonic:
-Tu oare nu-ți dai seama sau chiar nu vrei să nu,
C-odată cu copacii, fi sigur, mori și tu?!....
poezie de Vasile Zamolxeanu (4 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stop defrișărilor...
Eu înțeleg că-n țară nu-s toate cum le-am vrut,
Mai înțeleg c-odată, am tins spre-un început,
Că țeapa a fost mare nu fac istorie-acum,
Și nici politici acre ci doar să vă rezum;
Oricât ar fi de crudă în țara asta viața
Tu fă-o mai frumoasă și lasă-n urmă ceața,
Și nu lăsa nesațiul, să-ți stăpânească gura,
Fi om în echilibru te-mpacă cu natura,
Dar nu-ți tăia-n sminteală de sub picioare ramul,
Gândește-te ca mâine să îți trăiască neamul,
Măcar sădește alta că verdele e tonic...
Și plin de fantezie te-ntreb așa catonic:
-Tu oare nu-ți dai seama sau chiar nu vrei să nu,
C-odată cu copacii, fi sigur, mori și tu?!....
poezie de Vasile Zamolxeanu (16 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nemuritor si rece
O cavernoasă gură ce fălcile își frânge
De-ncheieturi ce varsă mereu noroi în vis,
Cu ochii roși-n flăcări, în goana după sânge,
Pare un duh sau idol, îngrozitor proscris...
Chiar umbra sa-i otravă de viață și mister,
Un aer respirându-l scâncim ca niște prunci
Când totul este vrajă și-un scutur până la cer,
În dâre se-adună din munți sau din spelunci;
O inimă încuibată, pe-un ou al veșniciei,
Cu piscuri lungi de gheață ce i se scurg în vine.
Ațâță-n el durerea, o boltă-a scârnăviei
Se blastămă și-i teamă, îi teamă de-al său sine...
Noian de rele ceasuri așteaptă să ferece
Și alte inimi dară spre nemurirea rece!...
sonet de Vasile Zamolxeanu (14 februarie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autentic...
Șoapte reci prin guri de lut,
Prin podoabe sfânt parfum,
Semne vechi de la-nceput,
Îți arată-al vieții drum...
Vâjâit din stâncă-n stâncă
Și din codru-n codru, glia,
Toate, cu-o suflare-adâncă,
Spun că suntem daci D'acia!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (25 august 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Damme-Jeanne...
Te-am ales după sprânceană,
Cu mine nu ești rea
O, Dulcineea mea,
O, dulce damigeană!
Te-am ales să-mi fi ca soață
Căci din toate nu ești hoață,
Să mă-nșeli tu n-ai cum dară
Te golesc, te umplu iară,
Tu mă-mbii din ochiul gurii
Să-ți simt fructele pădurii,
Eu te iau frumos de toartă
Și-mi deschid a vieții poartă....
Bună ești de pus la rană,
Cu mine nu ești rea
O, Dulcineea mea,
Nu-nchid fără tine-o geană!
Dragă Jană, Sânziană,
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aria MJJ...
Te răspândești cu grijă în cele patru vânturi,
Înfățisând la propriu tot șirul de-anotimpuri,
Că-n fiecare clipă stau ale tale cânturi,
Prezența ta senină ți-e mai presus de-Olimpuri;
Ești strop de primăvară, un strop de întremare,
Ce-n ritmuri colorate pămîntu-nmugurește,
Ești soarele de vară cu raze de exclamare,
Ce mințile ne-mpacă și inimi ne-ncălzește;
Ești toamna aurie pe frunze muzicale,
Prin picuri de răcoare cu belșugul ei cu tot,
Ești iarna cea festivă ce fulguie-n urale,
Un basm la gura sobei, vin fiert sau un compot;...
Noi suntem pentru tine, tu pentru noi, un crez,
În doar două cuvinte, eternul amorez!...
sonet de Vasile Zamolxeanu (25 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământului...
Măi pământ, pământ,
Am ceva să-ți cânt,
Cânt de veselie
Și de temelie...
Tu-mi ești casă,
Tu-mi ești masă,
Tu-mi ți viața prețioasă,
Tu mă huzuri
Și mă bucuri
Cu-ale firii meșteșuguri...
Descântare,
Frământare,
Prins la brâul tău sub soare,
Pupătură
Peste gură
Ca să-ți dau semănătură,
Iar alene
Printre gene
Mă însuflețești în vene...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (22 aprilie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei oarecare...
La tine-oricum se cer prea multe,
Caracter bun și studii culte,
Nu numai chip și-o spartă gură
Fără noimă, nici măsură...
Se pare mult două cuvinte?
Pretenții sunt dar nu le minte,
Spui te respecți, cine te-ascultă,
Cacao-nghiți și încă multă...
Uns cu-alifii dar expirate
Și dosul ți-e, nu am dreptate?
Becul s-a stins, ești mai cuminte,
E beznă nu? Ca-n a ta minte...
Hai marș! Dispari și dute-n... colo!
Nu-ți face griji, că nu ești solo,
Ca tine sunt, deci ai pereche,
Bătute-n cap și-ntr-o ureche;
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (9 septembrie 2004)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E plin sătucul... plin de dor
E plin sătucul de cărări,
De ulițe și doar un drum
Pavat și ăla de plecări
Că de venit, e gol oricum...
La câte-o curte stând comod
Mai cârâie vreo doua cloști,
E plin sătucu-n pomi de rod
Dar să-i culeagă, stau de proști...
Mai sunt pătuluri de știuleți,
Ici colo gardu' ține-un țol,
Iar cioatele mai fac bureți,
Sătucu-i plin, păcat că-i gol...
Sunt guri de lut ce-și cată foc
Să-i fie-aprins de un vlăstar,
Și bătături cu dor de joc,
Un dor de plin, un dor amar...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 decembrie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie
Păstrăm, ca orișicine, într-o odaie
Un cufăr plin de amintiri,
Și tot ca la oricine printre ele
Sunt strecurate și-amagiri;
Agendele nu-s lipsă nicidecum,
Ci stau și ele colbuite
Și se mai văd pe pagini, toane
De mâzgâleli mototolite;
De-acelea clasice. în alb și negru,
Se mai găsesc fotografii,
Cu noi de când eram la tinerețe
Și-acu în ele arătăm stafii;
Obiecte vechi ce-odată foloseau,
La fundul lăzii sunt și evident
C-au fost uitate și-acum
Rămân la prețul doar de sentiment!
Mai luăm o gură de răgaz și-o înghițim în sec,
Scăpăm o suspinare,
Ne sprijinim cu grijă de odinioară
Și lăcrimăm a evocare;
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (30 mai 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțuri... la tine
Mi-am întrebat ochii de vor să te vadă
Aievea în față-mi pășind ca o nadă,
Neclipind au raâăspuns, în lacrimi de pește,
Că vor să te aibă, sub pleoape, firește!
Frumos întrebat-am ca șoapta-ntre vele
De vor să te-audă urechile mele,
Ciulite în vervă-mi răspund pe măsură,
Că vor bucuria ce-ți naște din gură!
Chiar până și nasul l-am pus la-ncercare
De vrea să îți simtă parfumul în zare,
Și ca drept dovadă inspirând cu talent,
Mereu mai aproape vrea al tău sentiment!
Mi-a zis chiar și limba, puțin mai sfioasă,
Că fără veșminte ești mult mai gustoasă,
Dar pielea se-ațâță, mă duce de toartă,
Se cere atinsă cu-n aer de artă!
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (4 martie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantasme
Abia, abia, târâș, târâș,
Printre frunziș privesc chiorâș,
Se prind în joc prin dulce cânt
Și sâsâind fantasme sunt
Și leacul câș.
Iar prin aer, limbi de clopot
Se încurcă într-un ropot,
Toată-n jurul ei natura
Nu își stăpânește gura,
Lasă șopot:
Târâtoare, târâtoare,
Fără izmă, nici culoare,
Zămislite într-o scoarță,
Colți crăpați de cotoroanță,
Sburătoare;
Lăsați somnul, lăsați ceața,
Luați ființei dimineața,
Stâlciți vorba, spurcați hrana,
Zvârliți duhuri în dihana,
Spaimă-i viața;
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (16 septembrie 2010)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prezentare...
Floarea-soarelui se știe
Bună în gastronomie,
Terapie în găteli,
La ciorbe sau în prăjeli,
Puteți să vă clătiți gura,
Să v-albească chiar dantura,
Să vă scape de toxine,
Iete-te, face mult bine...
Când luați pauză-n științe
Luați o pungă de semințe,
Stați pe bancă-n parc cuminți
Și-i crăpați coaja în dinți
Să nu credeți că-i prejos
Doar să nu scuipați pe jos;
În Moldova e iubită
I se spune răsărită
Că-și întoarce dupa soare
Frumusețea ei de floare,
Cu tulpina-i costelivă
Din America-i nativă,
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povești la gura... de canal!
Povești cu zâne și castele,
Cu zmei și feciori de lele,
Cu vrăjitoare și pitici
Le ascultam când eram mici;
Le auzim și-acum adulți,
De stai massmedia s-o asculți,
Dar e o mica diferență,
Eroii azi, au o carență,
Să vă mai zic eu și la ce?
Mintala dom'le, asta e!
Azi sunt povești cu sexapil,
Se vând prostii acum la kil...
La sfârșit de basm cuminte
Nu mai e ca înainte,
Treaba azi cu-ncălecatu'
E la propriu... pe băiatu'...
Nici nu încep cu-A fost odată...
Ci direct, o vrea pe toată!...
Legende, basme sau povești
Grijă din ce unghi le privești!...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (23 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Vasile Zamolxeanu despre gură, adresa este: