De-asemeni
Noaptea mi-arată cu stelele-n cor
Luna clocind în cuibarul din nor,
Asemeni și tu, dragă dăciță
Simțiri îmi clocești pe o peniță...
Ziua îmi plimbă fruntea în soare
Pe-al podului cer plin de culoare,
Asemeni și tu mă plimbi printr-un vers,
Draga mea tină, al meu univers!
Ziua mi-e noapte iar noaptea mi-e zi,
Esențe cerșind spre a mă urzi,
De-asemeni mai spun la ceas încordat,
Draga mi-e dragă cu vârf și ndesat!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 noiembrie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună...
Pricină de noapte bună
Și cu vise dimpreună...
distih de Vasile Zamolxeanu (3 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum de lapte...
Miez de noapte,
Vânt de șoapte,
Stele coapte
Și răscoapte...
Trăiesc fapte!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 martie 2014)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ene...
Oricând sosit în noapte, zi,
Tiptil sau brusc cu fracul gri,
Vrăjește-n loc din om în om
La gene puf... Stimatul Somn!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (15 iunie 2006)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De câte ori...
De șapte ori câte șapte
Am spus rugăciunea în noapte,
De șapte ori câte șapte
Mi s-a răspuns doar în șoapte,
De șapte ori câte șapte
Sunt mai aproape de fapte,
De șapte ori câte șapte
Însoțesc calea de lapte,
De șapte ori câte șapte
Voi împleti mințile coapte
Cu iubirile apte...
poezie de Vasile Zamolxeanu (2 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De seară...
Tu, zămislire, a visului strună,
Rogu-te cânta-mi de noaptea cea bună,
Stai și alintă-mi când somnul se-așterne
Nimbul ființei cu mâinile-ți perne...
Mai voi un surâs oghială să-mi fie,
Un leagân din ochi lucind poezie,
Un piept voluptos ce-i desprins dintre flori...
Du-mă din seară, iubind iar în zori!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (24 ianuarie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sincronic...
Clipe crude și coapte
De la zi până-n noapte,
Lumini faste și-obscure
Între vin și prescure,
Rădăcină-adâncită
Viața-abia încolțită,
Semne primordiale
Date fundamentale...
Universul așterne
Stranii cicluri eterne,
Fără colțuri și rame
Fără limite-n game,
Sărăcie avută
Într-o lume cernută,
Doar speranțe aparte
Despre ieri, despre moarte...
Cenușiu înspre verde
Ce nimic nu se pierde,
Și verde spre cenușiu
Ce-a fost... va fi... am să știu!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (1 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dalb astru meu...
Luna....
Mereu face pe nebuna
Cum c-ar fi doar ea străbuna,
Dar am prins-o cu minciuna
Că-naintea ei e una
La care mă-nclin într-una,
Ea transformă-n zori furtuna
Umple-a nopților lacuna
Și-este-a vieții-n veci cununa!...
Soare...
Ție-ți spun, și fac prinsoare
Nu gândeai la-asemănare,
De la bulb pân'la ninsoare
Te iubesc la drumul mare...
Fac spre univers scrisoare
Să te țină în vigoare
Pe boltă, nemuritoare,
Inimă aprinzătoare!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (2 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre înțeles
Înfipt ca o cazma trudită pe ogor,
În gozul din pătul al unui opincar,
Mi-e sufletul acum, un falnic autor,
De jalbe cu ecou, un nepătat altar!
El stă să priceapă la coastele nopții
Ce-a putut săvârși pe umerii zilei,
Ce-a dat spre vărsare în apele sorții
Și ce-a strâns cuminte din amfora milei...
Spre-nțelegere stă de mai ia legământ
Din leagan de codru, din doină și rugă,
De la vatră și fus, din pârâu și pământ
Ce-n piept îi stau toate și-n timp le înjugă...
Curând peste mantii de clipe tărcate
Veni-va și ceasul unui altui portret,
În cele din urmă și sufletu-mi poate
Va ști lămurire dar desprins de schelet!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 ianuarie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la noapte, dar cu o relevanță mică.
Vorbe în fapte...
Frumoaso te întoarce cu brațele spre mine
Și gându-ți deasemeni să fie înspre bine;
Ești mult, mult mai frumoasă decât pot eu contura
Și mult, mult năzuiește inima-mi să stea cu-a ta;
Trupul să ți-l învelesc cu desfătări diverse
Indifferent că-i luna, chiar soare sau averse;
Țin totuși să te-asigur de zâmbet să n-ai lipsă
Căci te iubesc tot timpul și după-apocalipsă;
Nimic n-o să-mi lipsească, nimic n-o să m-atragă
De-am fi un cerc prin lume, să-mi fi iubită dragă;
Tu ești izvorul rece și al pâinii coptul miez,
Somnul lin al nopții ești și al suflului meu crez;
Floarea vieții din folclor, un tezaur ești, un cult,
Știu că fapta pune preț ceea ce contează mult,
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (21 august 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Firește...
Azi de -Bună dimineața!
Soarele și cu verdeața
Te priveau direct în față
Să-ți sărute drumu-n viață!...
........................................
Mai târziu de -Sara bună!
Se-ntâlnesc să cânte-n strună
Stelele cu Doamna Luna
Ca să-ți prindă-n vis cununa!...
............................................
Iară eu din zi în noapte,
Rămân în aceste fapte,
Să le simt, să le trăiesc
Să-ți pot spune -Te iubesc!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
EminesCult....
A fost odată ca-n povești,
Pe-al vieții fir din glastră,
Când te-am aflat așa cum ești,
Parfum de Floare-albastră...
Aveam o muză, ce-i firesc,
Ce-i recitam Sonete,
Și tu-ai venit cu-n gust ceresc,
La steaua pentru sete...
Pe lângă plopii fără soț,
Pe-aceeași ulicioară,
Cu Pajul Cupidon negoț
Aș vrea să fac pe sară...
Mi-ai dat Crăiasa din povești
În vremi demult trecute,
Sara pe deal pasu-mi grăbești
Ades Prin nopți tăcute...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (8 ianuarie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima...
Nu-i doar ce în piept îți bate și pompează sânge-n trup,
Nu-i doar ce te ține-n viață până legături se rup,
Este axul, centrul lumii, este măduvă, natură,
Este suflet, cutezanță, este dragoste și ură...
De la licărul din pântec, de la primul supt de lapte,
De la prima jucărie, de la basmele de noapte,
De la cartea de citire, de la pata de cerneală,
De la ultimul examen pân' la prima-agoniseală...
De la fluturi în stomac, prima flacără de-amor,
Prima aventură-n viață, primul simțământ de dor,
De la prima pirostrie, de la primul puiet pus,
De la prima-ncărunțire, de la răsărit la apus;
Poți cu inima să darui, poți cu inima să iei,
Poți în alte inimi dară să infiripezi scântei,
Poți cu inima să mângâi și să-i antrenezi acțiune,
O jonglezi în consecință, dar să pui și-nțelepciune!...
Inima te definește și îți dă de gol alura,
Duce grija, se împacă, cursul vieții îl dă de-a dura
Și nu face osebire la prosper sau la sărac,
Plină-i toată de surprize, pân' la ultimul tic-tac!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (23 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima...
Nu-i doar ce în piept îți bate și pompează sânge-n trup,
Nu-i doar ce te ține-n viață până legături se rup,
Este axul, centrul lumii, este măduvă, natură,
Este suflet, cutezanță, este dragoste și ură...
De la licărul din pântec, de la primul supt de lapte,
De la prima jucărie, de la basmele de noapte,
De la cartea de citire, de la pata de cerneală,
De la ultimul examen pân' la prima-agoniseală...
De la fluturi în stomac, prima flacără de-amor,
Prima aventură-n viață, primul simțământ de dor,
De la prima pirostrie, de la primul puiet pus,
De la prima-ncărunțire, de la răsărit la apus;
Poți cu inima să darui, poți cu inima să iei,
Poți în alte inimi dară să infiripezi scântei,
Poți cu inima să mângâi și să-i antrenezi acțiune,
O jonglezi în consecință, dar să pui și-nțelepciune!...
Inima te definește și îți dă de gol alura,
Duce grija, se împacă, cursul vieții îl dă de-a dura
Și nu face osebire la prosper sau la sărac,
Plină-i toată de surprize, pân' la ultimul tic-tac!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (27 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Vasile Zamolxeanu despre noapte, adresa este:
