Riunghiul Ber-nudelor
Chiar de-s căprui, albaștri, verzi,
În ochii fetelor te pierzi.
Si mai ales când ele-s nude
Te pierzi cu tot... dar nu-n Bermude...
poezie de Vasile Zamolxeanu (16 ianuarie 2020)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bacovișteană...
Nu văd ca să mai zboare-un gând
Spre locuințele lacustre,
Dar pe Bacovia îl văd bând
Din tihna care stă să mustre...
Îl văd cu ochii plini de plumb
Purtându-și suflul pe alei,
De-un violet cu-n iz de scrumb
După iubitul său condei...
Mă-ntreb cu un contrast de Christ,
Față de el, cu ce-s mai trist?...
poezie de Vasile Zamolxeanu (3 aprilie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la ochi, dar cu o relevanță mică.
Transparență...
Mă scurg pe o stâncă de vis
Ca un ultim picur de ploaie
În marea ochilor tăi
Și mă pierd.... în tușul din foaie;
Mă fulgui încet spre o turlă
Ce încă a clopot răsună
Mă cheamă să-ți răcor divinul
Din dimineți până-n lună;
Mă dizolv prin voci de pământ
Prin priviri deocheate
Să mă-ntrupesc mai târziu
Să-ți mângâi suflările toate;
Mă prefac că nu-s prefăcut
Din lut cu-adiere.
Dar știu, doar un lucru e sfânt
Tu ești lapte și miere;
Aștept să mă scurg,
Să mă pierd,
Să mă fulgui,
Să fiu chemat,
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (20 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În prezent...
Se-alintă codrul verde, se-alintă spuma mării,
Se-aruncă declarații, sub cerul dat uitării;
În genere se leagă, de cuget pân' la poală,
Grăbite lucruri care sporesc iubirea goală;
Se-ngrămădesc pereții
Cu litere de-o șchioapă,
Ștergând culoarea vieții
Din care se adapă...
Buchete mari de vorbe și gesturi istovite,
Învolburați sunt ochii de sunete mânjite;
Perfide ceasuri scumpe sunt cântărite-n grame,
Merg fără de tablouri, realizând doar rame...
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 februarie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din dragoste...
Din dragoste...
... cu drag eu ți-aș vorbi
Să-ți spun ce tu nu cred că ști,
Sau știi și nu dorești să spui
Pierdut în ochii tăi căprui...
Din dragoste cu stimă-ți scriu
C-aș vrea un crucifix să-ți fiu,
Și să mă porți la piep mereu
Să simt...
... că am atins un apogeu...
Din dragoste...
... cu dragoste mă suflec
În urma ta...
... ce pașnic ți-o adulmec,
Și-am să te las să hotărăști
De mă iubești sau mă urăști...
Din dragoste cu-alint îți spun
Că sufletul mi-e cam nebun,
Să-l țin în frâu nu știu cât pot,
Căci te iubește mult de tot!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (24 noiembrie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Un astăzi virtual
Se-alintă codrul verde, se-alintă spuma mării,
Se-aruncă declarații, sub cerul dat uitării;
În genere se leagă, de cuget pân' la poală,
Grăbite lucruri care sporesc iubirea goală;
Buchete mari de vorbe fac gesturi otrăvite,
Învolburați sunt ochii de sunete zgârcite;
Perfide ceasuri scumpe sunt cântărite-n grame,
Merg fără de tablouri, îndeplinind doar rame...
Se jupuiesc pereții
Cu-n caracter de-o șchioapă,
Ștergând culoarea vieții
Și-ncet, încet, ne sapă...
Raceala se adapa!
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 martie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalm licorii Bahice sau Vitis vinifera silvestris
De pe plaiuri geto-dace,
Precum toată lumea știe,
Răsărit-a din găoace
Zeama viței de la vie;
Nu era lucru de șagă,
Mana cea dumnezeiască,
Dacilor le era dragă
Și-ncepuse s-o slăvească!
Ba chiar botezat-au mustul
Dupa-aromă și culoare,
Și clasându-l după gustul
Fiecăruia-n favoare...
Vinul negru de Fetească
Cu mireasmă de pădure,
Trăgător ca să trezească
Vânele, să fie dure;
Roză, dulce, delicată,
Vine din deal Busuioaca,
De-i băut cu judecată
Nu ți se va bate toaca;
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 mai 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză verde de cunună...
Frunză verde de tulpină
Ieși mândruțo la lumină
Să-ți văd chipul frumușel
Ochii ca de mielușel,
Fruntea-ți fină de petală
Obrăjorii măguleală,
Nasul cât o alunică,
Buzele-ți de căpșunică
Cu bărbița de hulub
Sărutate-aș sus și sub...
Frunză verde de salcâm
Ieși mândruțo-n caldarâm
Să te iau de degețele
Să te plimb până la stele,
Să te iau de cingătoare
Să te plimb din floare-n floare,
Să te iau pe dupa gât
Ca să nu visezi urât,
Sa te iau sa nu-ți duc dorul
Sărutați-aș trupușorul....
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (16 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nemuritor si rece
O cavernoasă gură ce fălcile își frânge
De-ncheieturi ce varsă mereu noroi în vis,
Cu ochii roși-n flăcări, în goana după sânge,
Pare un duh sau idol, îngrozitor proscris...
Chiar umbra sa-i otravă de viață și mister,
Un aer respirându-l scâncim ca niște prunci
Când totul este vrajă și-un scutur până la cer,
În dâre se-adună din munți sau din spelunci;
O inimă încuibată, pe-un ou al veșniciei,
Cu piscuri lungi de gheață ce i se scurg în vine.
Ațâță-n el durerea, o boltă-a scârnăviei
Se blastămă și-i teamă, îi teamă de-al său sine...
Noian de rele ceasuri așteaptă să ferece
Și alte inimi dară spre nemurirea rece!...
sonet de Vasile Zamolxeanu (14 februarie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Damme-Jeanne...
Te-am ales după sprânceană,
Cu mine nu ești rea
O, Dulcineea mea,
O, dulce damigeană!
Te-am ales să-mi fi ca soață
Căci din toate nu ești hoață,
Să mă-nșeli tu n-ai cum dară
Te golesc, te umplu iară,
Tu mă-mbii din ochiul gurii
Să-ți simt fructele pădurii,
Eu te iau frumos de toartă
Și-mi deschid a vieții poartă....
Bună ești de pus la rană,
Cu mine nu ești rea
O, Dulcineea mea,
Nu-nchid fără tine-o geană!
Dragă Jană, Sânziană,
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțuri... la tine
Mi-am întrebat ochii de vor să te vadă
Aievea în față-mi pășind ca o nadă,
Neclipind au raâăspuns, în lacrimi de pește,
Că vor să te aibă, sub pleoape, firește!
Frumos întrebat-am ca șoapta-ntre vele
De vor să te-audă urechile mele,
Ciulite în vervă-mi răspund pe măsură,
Că vor bucuria ce-ți naște din gură!
Chiar până și nasul l-am pus la-ncercare
De vrea să îți simtă parfumul în zare,
Și ca drept dovadă inspirând cu talent,
Mereu mai aproape vrea al tău sentiment!
Mi-a zis chiar și limba, puțin mai sfioasă,
Că fără veșminte ești mult mai gustoasă,
Dar pielea se-ațâță, mă duce de toartă,
Se cere atinsă cu-n aer de artă!
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (4 martie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mă vezi și tu...
Printre sute de catarge și prin miile de vâsle,
Printre vânturile toate ce bat felurite pâsle,
Am privit fețe și fețe într-un amalgam de schițe,
Colorate după vreme, joase sau înalte spițe;
Toate sunt la fel vezi bine, doar prin gând se mai încurcă,
Măști, simboluri și versete, astea ce-s mai dau de furcă,
Fără-a căuta anume, ochii mi se-opriră-n dată,
Mintea dusă fără țintă, inima fără să bată,
Toate fac o legatură și se sfătuiesc în pripă,
Bând din vinul fericirii și fumând a clipei pipă,
La un semn făcu tăcere și îngână mulțumite,
Ochii, inima și mintea: "-Suntem toate-ndrăgostite!"...
Înțeleg de ce din fețe numai una e cu vină,
Tu ești cea cu vino-ncoace și cu nume de divină,
Tu m-ai fermecat o dată și mă farmeci în neștire...
Cum te văd eu, cam tânjesc, să mă vezi și tu... iubire!
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Vasile Zamolxeanu despre ochi, adresa este: