Cuvine-se
Tu, steaua mea,
O stea în infinita cale,
Ai trupul cald
Cum e făina proaspăt măcinată,
Brațele-ți miros
Precum cremenea arsă de soare,
Buzele, fragi de pădure,
Părul,
Fructe de coacaz negru,
Ești floare dintre codrii,
O floare de cireș,
Ești firul ierbii
În deșertăciune,
Gingașă mireasă
A sufletului meu...
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 februarie 2003)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dac la piatra lăcrimată...
Bogația-i decimată,
Codru și credința veche,
Limba fără de pereche;
Nu se-nchină dar se roagă
Să-i revină lumii-o doagă,
Să-i revină ca brățară
Dragostea ei pentru țară...
poezie de Vasile Zamolxeanu (24 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amor patriae
Eu te sărut țărână, care hrănești păduri,
Și te sărut pădure, că-n viață tu ne ții,
Să vă sărute moartea care-ați ajuns chiaburi
Din gatere și drujbe și fără-a răsădi!
Nu vă gândiți la viață, ci numa' la moment,
La viitor, odrasle, n-aveți anxietăți,
Și-apoi când dați în față cu un impediment
Cutremur, inundare, dați vina-n zeități;
Să ne păstrăm planeta, așa cum este ea,
N-o pângări anume, că este mama ta,
Și tata ți-e de-asemeni, după părerea mea,
Respectă tot ce-i verde și nu fă viața grea!
poezie de Vasile Zamolxeanu (19 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre înțeles
Înfipt ca o cazma trudită pe ogor,
În gozul din pătul al unui opincar,
Mi-e sufletul acum, un falnic autor,
De jalbe cu ecou, un nepătat altar!
El stă să priceapă la coastele nopții
Ce-a putut săvârși pe umerii zilei,
Ce-a dat spre vărsare în apele sorții
Și ce-a strâns cuminte din amfora milei...
Spre-nțelegere stă de mai ia legământ
Din leagan de codru, din doină și rugă,
De la vatră și fus, din pârâu și pământ
Ce-n piept îi stau toate și-n timp le înjugă...
Curând peste mantii de clipe tărcate
Veni-va și ceasul unui altui portret,
În cele din urmă și sufletu-mi poate
Va ști lămurire dar desprins de schelet!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 ianuarie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la păduri, dar cu o relevanță mică.
Recensământ
La gura fântânii de ieri și de azi,
Îmi farmec auzul cu basme din brazi,
Mi-astâmpăr dar setea și foamea o-alin
Cu rostiri din străbuni pe scoarță de pin;
Pe-o prispă de humă mâncată de timp
Încolțesc amintiri cu câte un ghimp,
Iar din streșini se scurg clipitele-n stropi,
Mai oprindu-le-n loc un freamăt de plopi;
Odăi măturate cu vorbe de duh,
Opaițe-aprinse cu dor din văzduh,
În ungher icoană al gândului dar,
Mai hodin apusul pe foi de stejar;
Cu roua de mâine în zori mă clătesc,
Aleg o potecă spre care pornesc,
Văd codrii pe-alocuri plini de ferestre,
Toate-acestea îmi nasc lada de zestre.
poezie de Vasile Zamolxeanu (11 martie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În prezent...
Se-alintă codrul verde, se-alintă spuma mării,
Se-aruncă declarații, sub cerul dat uitării;
În genere se leagă, de cuget pân' la poală,
Grăbite lucruri care sporesc iubirea goală;
Se-ngrămădesc pereții
Cu litere de-o șchioapă,
Ștergând culoarea vieții
Din care se adapă...
Buchete mari de vorbe și gesturi istovite,
Învolburați sunt ochii de sunete mânjite;
Perfide ceasuri scumpe sunt cântărite-n grame,
Merg fără de tablouri, realizând doar rame...
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 februarie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un astăzi virtual
Se-alintă codrul verde, se-alintă spuma mării,
Se-aruncă declarații, sub cerul dat uitării;
În genere se leagă, de cuget pân' la poală,
Grăbite lucruri care sporesc iubirea goală;
Buchete mari de vorbe fac gesturi otrăvite,
Învolburați sunt ochii de sunete zgârcite;
Perfide ceasuri scumpe sunt cântărite-n grame,
Merg fără de tablouri, îndeplinind doar rame...
Se jupuiesc pereții
Cu-n caracter de-o șchioapă,
Ștergând culoarea vieții
Și-ncet, încet, ne sapă...
Raceala se adapa!
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 martie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalm licorii Bahice sau Vitis vinifera silvestris
De pe plaiuri geto-dace,
Precum toată lumea știe,
Răsărit-a din găoace
Zeama viței de la vie;
Nu era lucru de șagă,
Mana cea dumnezeiască,
Dacilor le era dragă
Și-ncepuse s-o slăvească!
Ba chiar botezat-au mustul
Dupa-aromă și culoare,
Și clasându-l după gustul
Fiecăruia-n favoare...
Vinul negru de Fetească
Cu mireasmă de pădure,
Trăgător ca să trezească
Vânele, să fie dure;
Roză, dulce, delicată,
Vine din deal Busuioaca,
De-i băut cu judecată
Nu ți se va bate toaca;
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 mai 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autentic...
Șoapte reci prin guri de lut,
Prin podoabe sfânt parfum,
Semne vechi de la-nceput,
Îți arată-al vieții drum...
Vâjâit din stâncă-n stâncă
Și din codru-n codru, glia,
Toate, cu-o suflare-adâncă,
Spun că suntem daci D'acia!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (25 august 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Damme-Jeanne...
Te-am ales după sprânceană,
Cu mine nu ești rea
O, Dulcineea mea,
O, dulce damigeană!
Te-am ales să-mi fi ca soață
Căci din toate nu ești hoață,
Să mă-nșeli tu n-ai cum dară
Te golesc, te umplu iară,
Tu mă-mbii din ochiul gurii
Să-ți simt fructele pădurii,
Eu te iau frumos de toartă
Și-mi deschid a vieții poartă....
Bună ești de pus la rană,
Cu mine nu ești rea
O, Dulcineea mea,
Nu-nchid fără tine-o geană!
Dragă Jană, Sânziană,
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Părelnică...
Sunt o copertă aspră cu titlu imoral,
Pe file cu esență de filosof sacral...
Sunt un azil de gânduri ce-și fabrică eseu,
Din ziduri reci cu-o poartă sculptată-n dumnezeu...
Sunt un nimic din totul și totul din nimic,
Pretind un bun tovarăș, al unui inamic...
Când dragostea-i imensă scăpată tumultuos,
Din hâdul boț de humă, mă simt mărinimos...
Departe mi-e realul de plasic înrămat,
La braț, naiv mă poartă, fantasticul sedat...
Sunt foc de mitralieră cu gloanțe oarbe-n ea,
Riposta e ușoară, răbdarea tot mai grea...
Sunt mai puțin ca tine, ca altul sunt mai mult,
Viziuni de geometrie dintr-al genezei cult...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (10 mai 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ortomănește
Frunză verde, frunză lată,
Pui de daică scăpărată,
Și din zimbru a lui tată,
Strânge-n mână o căciulă
Burdușită a răsculă
Că de bănat e sătulă...
Își ia sica și ciomagu,
Spânzu, slana și posmagu
Să nu-i calce-n codru pragu,
Cel hainu și străinu
Cel cu suflet ca pelinu
Și cu limba ca ciulinu...
Stă de strajă-n bătătură
Și scrâșnește și se jură
C-o opincă-n arătură,
Iar cu una pe fântână
Că n-o să mai dea din mână
Niciun petec de țărână,
Din sprânceană se-nvoiește
Cu-a lui gloată-n românește
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 iulie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Vasile Zamolxeanu despre păduri, adresa este: