Picnic...
La iarbă verde stăm la masă,
Daca v-ați adus de-acasă!...
distih de Vasile Zamolxeanu (6 aprilie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Riunghiul Ber-nudelor
Chiar de-s căprui, albaștri, verzi,
În ochii fetelor te pierzi.
Si mai ales când ele-s nude
Te pierzi cu tot... dar nu-n Bermude...
poezie de Vasile Zamolxeanu (16 ianuarie 2020)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sincronic...
Clipe crude și coapte
De la zi până-n noapte,
Lumini faste și-obscure
Între vin și prescure,
Rădăcină-adâncită
Viața-abia încolțită,
Semne primordiale
Date fundamentale...
Universul așterne
Stranii cicluri eterne,
Fără colțuri și rame
Fără limite-n game,
Sărăcie avută
Într-o lume cernută,
Doar speranțe aparte
Despre ieri, despre moarte...
Cenușiu înspre verde
Ce nimic nu se pierde,
Și verde spre cenușiu
Ce-a fost... va fi... am să știu!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (1 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Morbid...
Miros parșiv și gust de boală,
Tăcerea stă la aburit,
Un verde ruginit în poală,
Iar ce e simț, e aiurit...
Mai lacrămă un gând de seamă,
Se mai lovesc doar ochi în vid,
Și trage ceasu-n zări cu teamă,
O scârba e... totul morbid!...
Sunt cărări ceruite candid
Ce duc în sălașul lepros,
Umplut de ghețarul torid...
Valsează-n pas trândav, mieros,
Amorul, serafimul morbid...
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 noiembrie 2003)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la verde, dar cu o relevanță mică.
Mijlocul toamnei...
Un verde mai rar
Mai mult doar din var,
Un galben pistrui
Pe dulce-amărui,
Zăplaz roșiatic,
Prind jocul cromatic...
Covor fâșâind
Pășit gâfâind,
Voal cenușiu,
Îmbibat pardesiu,
Idei ocupate
Și munci recoltate...
Penaj croncănit
Puțin ciripit,
Pereți afumați
Dovleci animați,
Bobițe zdrobite,
Priviri cherchelite...
Prin zvonul de știri
Aceleași iubiri,
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (22 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alhimie...
Ține-mă-n palmele tale cenușii
Și acoperă-mă cu obraji-ți verzi,
Lasă-mi ființa la pieptu-ți
Ce miroase a făină proapăt măcinată,
Dezvăluie-te și du-mă-ntre coapse
Ce-ți sunt precum cremenea-n sudori de voinți,
În alinturi astrale...
Numai tu...
M-ai face să experimentez
Dincolo de limita cunoașterii,
Dincolo de...
De te-aș putea înțelege,
Mai mult,
Mai bine...
Să scap de prezentul grosier al lumii...
Tu, operă a regenerării... viață peste vieți...
Parfum rupestru al mântuirii cu fruntea-ți de zeiță,
Ansamnblu de mister...
poezie de Vasile Zamolxeanu (25 februarie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cromatica...
Frumuseți într-o dungă albastră,
Frumuseți roditoare pe gri,
Frumuseți deopotrivă pe galben,
Și-evident frumuseți sângerii...
Nu mai zic, frumuseți sunt pe verde,
Frumuseți pe alb de integru,
Pe lila frumuseți suferinde,
Frumuseți închini și pe negru...
În roz, în grena, în portocaliu,
În crem, în turcoaz și-n cafenIu,
În lavandă, kaki, în castaniu,
În ocru, în bej, și-n stacojiu...
Sunt frumuseți în orice culoare,
Tre'să ști să le simți, să le crezi,
Pot fi dure cu noi sau plăpânde,
Și-n orice clipă să le-asortezi...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (27 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În prezent...
Se-alintă codrul verde, se-alintă spuma mării,
Se-aruncă declarații, sub cerul dat uitării;
În genere se leagă, de cuget pân' la poală,
Grăbite lucruri care sporesc iubirea goală;
Se-ngrămădesc pereții
Cu litere de-o șchioapă,
Ștergând culoarea vieții
Din care se adapă...
Buchete mari de vorbe și gesturi istovite,
Învolburați sunt ochii de sunete mânjite;
Perfide ceasuri scumpe sunt cântărite-n grame,
Merg fără de tablouri, realizând doar rame...
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 februarie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un astăzi virtual
Se-alintă codrul verde, se-alintă spuma mării,
Se-aruncă declarații, sub cerul dat uitării;
În genere se leagă, de cuget pân' la poală,
Grăbite lucruri care sporesc iubirea goală;
Buchete mari de vorbe fac gesturi otrăvite,
Învolburați sunt ochii de sunete zgârcite;
Perfide ceasuri scumpe sunt cântărite-n grame,
Merg fără de tablouri, îndeplinind doar rame...
Se jupuiesc pereții
Cu-n caracter de-o șchioapă,
Ștergând culoarea vieții
Și-ncet, încet, ne sapă...
Raceala se adapa!
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 martie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză verde de cunună...
Frunză verde de tulpină
Ieși mândruțo la lumină
Să-ți văd chipul frumușel
Ochii ca de mielușel,
Fruntea-ți fină de petală
Obrăjorii măguleală,
Nasul cât o alunică,
Buzele-ți de căpșunică
Cu bărbița de hulub
Sărutate-aș sus și sub...
Frunză verde de salcâm
Ieși mândruțo-n caldarâm
Să te iau de degețele
Să te plimb până la stele,
Să te iau de cingătoare
Să te plimb din floare-n floare,
Să te iau pe dupa gât
Ca să nu visezi urât,
Sa te iau sa nu-ți duc dorul
Sărutați-aș trupușorul....
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (16 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stop defrișărilor...
Eu înțeleg că-n țară nu-s toate cum le-am vrut,
Mai înțeleg c-odată, am tins spre-un început,
Că țeapa a fost mare nu fac istorie-acum,
Și nici politici acre ci doar să vă rezum;
Oricât ar fi de crudă în țara asta viața
Tu fă-o mai frumoasă și lasă-n urmă ceața,
Și nu lăsa nesațiul, să-ți stăpânească gura
Fi om în echilibru te-mpacă cu natura
Dar nu-ți tăia-n sminteală de sub picioare ramul
Gândește-te ca mâine să îți trăiască neamul
Măcar sădește alta că verdele e tonic
Și plin de fantezie te-ntreb așa catonic:
-Tu oare nu-ți dai seama sau chiar nu vrei să nu,
C-odată cu copacii, fi sigur, mori și tu?!....
poezie de Vasile Zamolxeanu (4 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stop defrișărilor...
Eu înțeleg că-n țară nu-s toate cum le-am vrut,
Mai înțeleg c-odată, am tins spre-un început,
Că țeapa a fost mare nu fac istorie-acum,
Și nici politici acre ci doar să vă rezum;
Oricât ar fi de crudă în țara asta viața
Tu fă-o mai frumoasă și lasă-n urmă ceața,
Și nu lăsa nesațiul, să-ți stăpânească gura,
Fi om în echilibru te-mpacă cu natura,
Dar nu-ți tăia-n sminteală de sub picioare ramul,
Gândește-te ca mâine să îți trăiască neamul,
Măcar sădește alta că verdele e tonic...
Și plin de fantezie te-ntreb așa catonic:
-Tu oare nu-ți dai seama sau chiar nu vrei să nu,
C-odată cu copacii, fi sigur, mori și tu?!....
poezie de Vasile Zamolxeanu (16 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amor patriae
Eu te sărut țărână, care hrănești păduri,
Și te sărut pădure, că-n viață tu ne ții,
Să vă sărute moartea care-ați ajuns chiaburi
Din gatere și drujbe și fără-a răsădi!
Nu vă gândiți la viață, ci numa' la moment,
La viitor, odrasle, n-aveți anxietăți,
Și-apoi când dați în față cu un impediment
Cutremur, inundare, dați vina-n zeități;
Să ne păstrăm planeta, așa cum este ea,
N-o pângări anume, că este mama ta,
Și tata ți-e de-asemeni, după părerea mea,
Respectă tot ce-i verde și nu fă viața grea!
poezie de Vasile Zamolxeanu (19 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comănești...
Nici n-ai cum să nu-l iubești
Când cu fală îl pășești
Și-n splendoare îl privești
De la primul cartier,
De la pământ pan' la cer,
Te îndrăgostești lejer
De orasul muntelui,
Verdelui, Trotusului.
În bătaia timpului...
În bătaia lui de soare,
Pe-a petalelor covoare
Ce te umple te candoare;
Comănești e-orașul care
Are-izvoade seculare,
Cât-îi el din zare-n zare;
Avem sânge de pagani,
De la carpi, de la cumani,
De moșneni, nu de sărmani;
E-un oraș ca oricare-altu'
Ce și-a primenit bazaltu'
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (21 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara
Flori de primăvară-n suflet,
Flori de primăvară-n păr,
Flori de câmp și flori pe ramuri
Toate ies la adevăr...
Triluri mii de păsărele
Ne încântă fantezia,
Soarele cu-ale lui raze
Ne alungă astenia;
Ies făpturile la aer
Se animă, se amuză,
Peste-o gingașă petală
Șade lin o buburuză;
Iese lumea în grădini
Că-ncep zilele senine,
Totu-i verde într-un zâmbet
Fluturași și cu albine;
Primăvară, primăvară,
Zurlie ca o paiață,
Sinceră și drăgăstoasă
Tu trezești totul la viață!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (13 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca-n abis...
Frunză verde a fumului
Iete, iarba raiului,
Cum răsare pe la dos,
Cui nu-i place ce-i frumos?!...
Ce-i frumos și fumegând,
Dupa ea se stă la rând,
Să țintești o amazoană
O Marie, o Ioană!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (22 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ortomănește
Frunză verde, frunză lată,
Pui de daică scăpărată,
Și din zimbru a lui tată,
Strânge-n mână o căciulă
Burdușită a răsculă
Că de bănat e sătulă...
Își ia sica și ciomagu,
Spânzu, slana și posmagu
Să nu-i calce-n codru pragu,
Cel hainu și străinu
Cel cu suflet ca pelinu
Și cu limba ca ciulinu...
Stă de strajă-n bătătură
Și scrâșnește și se jură
C-o opincă-n arătură,
Iar cu una pe fântână
Că n-o să mai dea din mână
Niciun petec de țărână,
Din sprânceană se-nvoiește
Cu-a lui gloată-n românește
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 iulie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Vasile Zamolxeanu despre verde, adresa este: