Victor Anestin despre ajutor

Stelele noi interesează foarte mult pe astronomi, cari nu le studiază numai sporirea şi descreşterea strălucirei lor, dar le examinează şi cu minunatul instrument numit spectroscop, cu ajutorul căruia pot să afle din ce substanţe chimice sunt formate aceste astre ciudate.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre cele mai interesante obiecte cereşti ce pot fi observate, cu ochii liberi sau cu ajutorul unui binoclu, sunt şi stelele variabile. Multe dintre stele îşi schimbă strălucirea la anumite perioade, sau variază în mod cu totul neregulat, când sporindu-şi strălucirea, când micşorând-o.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e oare un lucru peste putinţă să deosebeşti o stea de mărimea 2,1 de una de mărimea 2,2? Mai întâi de toate, mărimile stelare exacte, cele din cataloagele moderne, nu sunt redate după observaţii făcute cu ochii liberi, ci cu ajutorul unor instrumente numite fotometre, adică măsurătoarea de lumină.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulpea Mică e o constelaţie compusă numai din stele mici şi se găseşte sub γ şi β din Lebăda. Singura curiozitate a acestei constelaţii e o nebuloasă curioasă, ce are forma unor haltere şi cari poate fi văzută cu ajutorul celei mai mici lunete. Cu binoclul se vede ca un norişor, dar cu un binoclu bun.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai multe dintre stele variabile sunt mai mici de mărimea a şasea, adică nu se mai văd cu ochii liberi, ci cu lunetele astronomice, sau, uneori, numai cu ajutorul plăcii fotografice, care e mult mai sensibilă decât ochii omeneşti. Sunt însă destule stele variabile, ale căror schimbări pot fi urmărite cu ochii liberi sau cu binoclul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constelaţia Hercule e întinsă, are stele nenumărate, dar tot poate fi uşor găsită şi ţinută minte. Ca să o găsiţi mai uşor, să căutaţi mai întâi trapezul neregulat format de stelele π, η, ε şi ζ; cu ajutorul trapezului veţi găsi apoi pe toate celelalte stele. Ca să fiţi mai siguri, duceţi o linie prin ε şi π Hercule şi veţi da de capul Dragonului spre nord.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O variabilă mai interesantă este δ din Cefeu, cari este de obiceiu, de mărimea 4-a şi jumătate (astronomii zic 4.5), dar, din cinci în cinci zile, ajunge să fie mai mică de mărimea 5-a. Dar steaua aceasta mai are o curiozitate: am spus că e dublă, dar cea mare e şi ea dublă, fără însă să i se poată observa însoţitorul cu lunetele; se observă însă prezenţa lui cu ajutorul unui minunat instrument numit spectroscop.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele din clasa I sunt cele mai strălucitoare, cele din clasa a VI-a cele cari abia se văd cu ochii liberi. Avem astfel: stele de mărimea 1, de mărimea 2, de mărimea 3 etc. Dar şi stelele ce se văd cu instrumente optice, tot în asemenea mărimi sunt împărţite, aşa că avem stele de mărimea 7, 8, 9 etc, până la mărimea 17 – ultimele stele ce se pot observa cu ajutorul aparatelor fotografice adaptate la lunetele cele mai mari.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi vom învăţa aici stelele după constelaţii. Din vremile cele mai îndepărtate, astronomii, pentru a se obişnui mai bine cu stelele, le-au grupat, dând fiecărei grupări câte un nume, astfel au zis: Ursa Mare, Orion, Leul, Fecioara, Gemenii etc. Cu ajutorul stelelor din fiecare grup alcătuiau ba forma unei tinere fete (Fecioara), ba trupul unui leu cu coamă, ba o ursă. Astfel, când vorbeau de o stea, spuneau de plidă: steaua din ochiul Taurului, sau stelele din brâul Orionului etc.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În geografie, o localitate de pe Pământ se măsoară cu ajutorul unor cercuri mari cari împart sfera pământească, numite cercuri de longitudine şi de latitudine. Pentru longitudini, măsurătoarea se face pe cercul ecuatorial, cari e împărţit în 360 de grade. Un anume, cerc mare, cari trece prin polul nord, întretaie ecuatorul şi trece prin polul sud, a fost luat ca punt de origine. Acest cerc e cel cari trece prin locul unde se află observatorul Greenwich. Locul unde acest cerc întretaie ecuatorul a fost însemnat cu 0 grade.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-una din primele seri ale lunei mai, pe la orele 9, veţi găsi Carul Mare aproape deasupra capului. Cu ajutorul stelelor ei, vom găsi una dintre cele mai frumoase constelaţii ale cerului primăverii: Leul. Duceţi o linie închipuită prin roatele din urmă ale Carului Mare (Ursa Mare) drept spre sud şi veţi da de o stea strălucitoare foarte albă, un adevărat diamant al cerului, Regulus, sau α din Leul. Dacă priviţi spre Regulus cu un binoclu, veţi găsi în apropierea lui o steluţă. Regulus e un soare enorm, de la care lumina ne ajunge în 35 de ani.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vi se spune, de pildă, că un astru se află la 13 ore 40 min ascensiune. Te uiţi pe harta cerului, cari îţi indică pe ecuator orele şi găseşti 13 h, apoi 40 min. Însemnezi uşor cu creionul, apoi cauţi declinaţiunea, de pildă, 33 de grade 30 min. boreală. Din punctul unde ai găsit ascensiunea te urci spre polul nord, până în dreptul cifrelor arătate pe marginile atlasului şi la încrucişare ai poziţia astrului căutat. Există multe cataloage de stele, în cari în primul rând ţi se indică ascensiunea şi declinaţiunea stelelor până la o mărime oarecare. Cu ajutorul unui catolog poţi în urmă să-ţi construieşti singur o hartă pentru a anumită regiune a cerului. Dar cel mai bun mijloc în această privinţă e să studiezi un atlas.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un glob ceresc ar ajuta mai bine la înţelegerea ascensiunilor şi declinaţiunilor. Dar e bine şi dacă aveţi la îndemână numai un glob pământesc. Închipuiţi-vă că pe acea sferă nu există continentele şi mările, ci aveţi în faţă globul ceresc. În acest caz, poziţiunea Pământului ar fi drept în mijlocul sferei, deci, în mijlocul sferei cereşti se află o altă sferă, Pământul, cu longitudinile lui; polii Pământului vor coincide cu polii cereşti şi prin urmare ecuatorul pământesc cu ecuatorul ceresc, deci şi cercurile de longitudine vor corespunde şi ele cu alte cercuri. Pe ecuatorul ceresc vom avea tot avea o împărţire de 360 de grade, deci şi 24 de ore. Atât numai că pentru sfera cerească avem ascensiunea dreaptă. O distanţă de 15 grade cereşti e egală cu 1 h, în ascensiune dreaptă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!