Stelele noi interesează foarte mult pe astronomi, cari nu le studiază numai sporirea și descreșterea strălucirei lor, dar le examinează și cu minunatul instrument numit spectroscop, cu ajutorul căruia pot să afle din ce substanțe chimice sunt formate aceste astre ciudate.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai există o clasă a stelelor variabile, cari ca și Algol, au de obicei aceeași strălucire, dar la anumite epoce strălucirea lor crește repede, pentru a descrește în urmă. Astronomii le-au botezat pe aceste stele cu numele de antalgol, căci li se întâmplă tocmai contrariul a ceea ce observăm la stelele de tipul lui Algol.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt stele cari apar de-odată aproape pe bolta cerească și ajung să întreacă în strălucire pe toate celelalte stele. Nu toate pot să ajungă această strălucire, însă cele mai multe abia ajung să fie văzute, ca steluțe umile și apoi, și cele prea luminoase, ca și cele umile, după ce au ajuns la un maximum de strălucire, încep să descrească, până ce abia se mai văd.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Constelația Perseu mai are o minunăție: steaua vita, sau Algol, o stea în adevăr minunată. Un surdo-mut din Anglia, care iubea mult cerul, a descoperit că steaua aceasta își schimbă strălucirea. Timp de aproape trei zile ea e de mărimea 1, apoi strălucirea începe să-i descrească, până ce în trei-patru ore ajunge de mărimea 4; în urmă, în trei patru ore se întoarce la mărimea ei obișnuită. Schimbarea ei ține vreo nouă ore, cu totul.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astronomul Encke din Berlin calculă întreaga orbită a cometei și găsi că această cometă se învârtește în jurul Soarelui în 1200 de zile. Calculul acesta a fost verificat în 1822, când cometa s'a reîntors, observată în mod regulat aproape de atunci încoace. Ea poartă însă numele calculatorului (Encke), nu al descoperitorului (Pons). Cometa, fiind regulat observată, s'a constatat că timpul cât îi trebuie să se învârtească în jurul soarelui descrește mereu.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele nostru, văzut de pe alți sori, e și el o stea variabilă, care din 11 în 11 ani își micșorează strălucirea, adică atunci când are mai multe pete. S'ar putea în acest caz, ca Mira Ceti din constelația Balena să aibă mult mai multe pete și astfel, la maximul petelor, să aibă cea mai mică strălucire. După cum petele Soarelui nostru se răresc din ce în ce, până când ajunge o vreme, când luni de zile nu mai vezi o singură pată solară, cum s'a întâmplat în 1913, tot așa petele soarelui Mira Ceti dispar una după alta, până când discul său poate să dea o mai mare strălucire. Stelele albe sunt cele tinere, cele gălbui cele mature, cele roșii aproape de stingere. Mira Ceti, când începe să descrească, se roșește din ce în ce. Aceasta ne-ar face să credem că ar fi adevărată ipoteza cu petele.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Victor Anestin despre descreștere, adresa este: