Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Victor Anestin despre existență

Astronomii cred că multe dintre stelele roșii sunt sori ce merg spre stingerea totală. Dacă mai există oameni pe planetele ce se învârtesc în jurul acelui Soare, apoi viața lor trebuie să fie foarte tristă, afară numai dacă ele nu vor fi dispărut de mult.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În general, în știință, amatorii nu au ce să caute; ați auzit vreodată de amatori-chimiști, fizicieni, naturaliști etc? Nu! Chiar dacă există câțiva, ei sunt așa de puțini încât niciodată nu vei găsi doi-trei într-un oraș, fie el cât de mare. În schimb, numărul astronomilor amatori e considerabil.

în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pozițiunile astrelor pe cer se măsoară aproape tot așa, ca în geografie, atât numai că longitudinei îi zice ascensiune dreaptă, iar latitudinei declinațiune boreală sau australă. Există și longitudini și latitudini cerești, dar ele nu corespund longitudinilor și latitudinilor geografice, ci ascensiunile și declinațiunile.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai există o clasă a stelelor variabile, cari ca și Algol, au de obicei aceeași strălucire, dar la anumite epoce strălucirea lor crește repede, pentru a descrește în urmă. Astronomii le-au botezat pe aceste stele cu numele de antalgol, căci li se întâmplă tocmai contrariul a ceea ce observăm la stelele de tipul lui Algol.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cum vedeți, cei mai mulți sori, deși din cauza depărtărei lor imense ne par niște simple puncte, sunt superiori Soarelui nostru. În adevăr, Soarele nostru face parte dintre cei mai mici și foarte puțini sunt cei cărora le este superior. E drept că există însă și sori mai mici, ceea ce e o consolare pentru vanitatea noastră de supuși ai Soarelui.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Literații se ocupă deseori cu cerul și nu există în toate literaturile un poet care să nu fi vorbit de soare, de lună, de stele etc. Din nefericire, vorbesc totdeaua de lucruri pe care nu le cunosc; se mulțumesc cu nume care sună frumos și puțin le pasă dacă acel nume e al unei stele, sau constelații, al unei planete sau comete, ba pun la cale evenimente astronomice care nu s-ar putea întâmpla niciodată.

citat celebru din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dar sorii Pleiadelor sunt foarte îndepărtați, sunt la vreo 190 de ani lumină de noi, iar Soarele nostru, transportat acolo, nu l-am mai vedea decât numai ca o steluță de mărimea 9, adică numai cu lunetele l-am mai putea vedea. Dacă există locuitori pe unele din planetele acestor sori gigantici, apoi ei văd Soarele nostru ca o stea de mărimea 9 în constelația Șarpelui. Nici nu ar bănui ei că în jurul acelei steluțe neînsemnate plutește un glob numit Pământul, ai cărui locuitori se silesc să priceapă rostul universului.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Astronomii au găsit însă un mijloc foarte bun pentru a stabili pozițiunea fiecărei stele pe bolta cerească. Știți cum se stabilește pozițiunea unei localități pe Pământ: prin longitudine și latitudine. Cerul fiind și el o sferă, sau alcătuit din linii curbe, la fel și astfel, ce e longitudinea pentru Pământ e ascensiunea dreaptă pentru sfera cerească, iar ce e latitudinea pentru Pământ e declinațiunea pentru sfera cerească. Astfel, acum există nenumărate cataloage și atlasuri cerești, în cari stelele sunt trecute cu ascensiunea dreaptă și cu declinațiunea.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

După ce astronomul amator a învățat constelațiile cu stelele lor principale, putem intra în unele amănunte în ce privește observarea lor. Sunt observațiuni destul de folositoare și celui cari le face și chiar științei astronomiei, cari se fac numai cu ochii liberi. Planetele și alte corpuri cerești, cari trec prin constelații încurcă totdeauna pe începător, luate fiind drept stele, ce nu ar exista în schița unei constelații oarecare, deși pe cer sunt foarte strălucitoare. În adevăr, planetele Venus, Marte, Jupiter și Saturn, trecând printr'o constelație, schimbă înfățișarea acesteia. De unde să știe începătorul că acel astru e o planetă? De asemenea, apar comete și uneori nu li se văd cozile.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vi se spune, de pildă, că un astru se află la 13 ore 40 min ascensiune. Te uiți pe harta cerului, cari îți indică pe ecuator orele și găsești 13 h, apoi 40 min. Însemnezi ușor cu creionul, apoi cauți declinațiunea, de pildă, 33 de grade 30 min. boreală. Din punctul unde ai găsit ascensiunea te urci spre polul nord, până în dreptul cifrelor arătate pe marginile atlasului și la încrucișare ai poziția astrului căutat. Există multe cataloage de stele, în cari în primul rând ți se indică ascensiunea și declinațiunea stelelor până la o mărime oarecare. Cu ajutorul unui catolog poți în urmă să-ți construiești singur o hartă pentru a anumită regiune a cerului. Dar cel mai bun mijloc în această privință e să studiezi un atlas.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pământul se învârtește însă de la vest spre est, adică de la apus spre răsărit și de-aceea vedem bolta cerească mișcându-se de la est spre vest, adică de la răsărit spre apus. Iluzia e tot aceea pe care o încercăm când ne aflăm într'un vagon al unui tren în mișcare: Dacă privim pe fereastră, ni se pare că fug arborii, fug casele, pe când în realitate știm bine că trenul e cel care fuge. Și încotro fug pomii și casele? Tocmai în direcție opusă trenului. Nu trebuie să ne mirăm că învârtirea boltei cerești este o simplă părere; o vedem și totuși nu există.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un glob ceresc ar ajuta mai bine la înțelegerea ascensiunilor și declinațiunilor. Dar e bine și dacă aveți la îndemână numai un glob pământesc. Închipuiți-vă că pe acea sferă nu există continentele și mările, ci aveți în față globul ceresc. În acest caz, pozițiunea Pământului ar fi drept în mijlocul sferei, deci, în mijlocul sferei cerești se află o altă sferă, Pământul, cu longitudinile lui; polii Pământului vor coincide cu polii cerești și prin urmare ecuatorul pământesc cu ecuatorul ceresc, deci și cercurile de longitudine vor corespunde și ele cu alte cercuri. Pe ecuatorul ceresc vom avea tot avea o împărțire de 360 de grade, deci și 24 de ore. Atât numai că pentru sfera cerească avem ascensiunea dreaptă. O distanță de 15 grade cerești e egală cu 1 h, în ascensiune dreaptă.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La nord de steaua Antares și de τ din constelația Scorpionului se află steaua ρ din Ofiucus. Un astronom american a fotografiat împrejurimile acestei stele, cari se află în plină Cale a Laptelui. Reproducția acelei fotografii e o adevărată poemă cerească, sori peste sori, sute, mii, zeci de mii, îngrămădiți la un loc, ca boabele de nisip, nebuloase luminoase și un fel de găuri întunecate, înc ari nu se vede nici o stea; adevărate ferestre ale universului nostru, pe unde am putea să vedem dincolo, în spațiul cel gol de astre, dar unde, la depărtări fără de margini, trebuie să existe alte universuri, cu alte de milioane de stele-sori – un întreg univers, părându-ni-se însă un simplu nor luminos. Vom ajunge probabil să cunoaștem multe enigme ale universului nostru, dar niciodată nu vom putea să dezlegăm misterele altor universuri.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce să facă americanii ca să intre în corespondență cu Marte? Să sape o gaură în Pământ, cari să răspundă în cealaltă parte a planetei. Bine'nțeles, gaura aceasta va trebui să aibă un diametru de câțiva kilometri; autorul T. C. M. nu ne spune dacă e bine sau nu, ca acea gaură să răzbată într'un ocean. Însă când Pământul s'ar afla între Soare și între Marte, adică atunci când planeta cea roșie va fi în opozițiune, marțienii vor observa cu mirare că Pământul e găurit și vor vedea prin el lumina soarelui. Noi astupăm gaura; nu se mai vede nimic; o destupăm, iar lumină... Semnale deci și marțienii vor admite existența noastră. Astfel vom începe să ne trimitem salutări cordiale. Tot așa am putea să facem și pentru Lună, că poate din întâmplare are și ea locuitori. Autorul, sfârșind comunicarea sa, regretă că nu poate să-și trimită portretul. Păcat, poate că mutra îi era mai impozantă decât teoria. Inventați, dacă sunteți în stare, o idee mai genială.

în revista "Orion" (1910)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Victor Anestin despre existență, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info