După ce William Herschel a descoperit planeta Uranus, matematicienii i-au determinat orbita și i-au calculat pozițiunea pentru viitor. Alexis Bouvard, rival în calcul al lui Laplace, a publicat tabele de mișcări ale acestei planete, întemeiate pe obsevațiunile făcute de diferiți astronomi, cari o priviseră înainte ca ea să fie descoperită de Herschel, fără să știe că privesc o planetă. Uranus însă nu urma exact calea indicată de Bouvard și atunci acest astronom înlătură observațiunile făcute înainte de Herschel.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sirius are un mic însoțitor ce nu se vede decât cu lunetele mari, la o depărtare ca aceea a planetei Uranus de Soare, adică la vreo 2800 milioane de kilometri. La început se credea că acel însoțitor nu e decât o planetă care primește și reflectă lumina soarelui Sirius; azi însă se știe că e tot un soare, dar mai puțin luminos. Sirius e de 63 de ori mai strălucitor decât Soarele nostru, deși e numai de câteva ori mai mare decât el. De la distanța la care se află Sirius, Soarele nostru s'ar vedea ca o stea de mărimea 3.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leul este o constelație zodiacală, adică prin această constelație trece ecliptica, drumul aparent al Soarelui, al Lunei și al planetelor.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Multe năzdrăvănii mai spun cei cari fără să aibă cea mai mică idee de corpurile cerești, fără să-și cunoască cel puțin planeta ce o locuiesc, se apucă de ipoteze și teorii.
Victor Anestin în revista "Orion" (1910)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
După ce astronomul amator a învățat constelațiile cu stelele lor principale, putem intra în unele amănunte în ce privește observarea lor. Sunt observațiuni destul de folositoare și celui cari le face și chiar științei astronomiei, cari se fac numai cu ochii liberi. Planetele și alte corpuri cerești, cari trec prin constelații încurcă totdeauna pe începător, luate fiind drept stele, ce nu ar exista în schița unei constelații oarecare, deși pe cer sunt foarte strălucitoare. În adevăr, planetele Venus, Marte, Jupiter și Saturn, trecând printr'o constelație, schimbă înfățișarea acesteia. De unde să știe începătorul că acel astru e o planetă? De asemenea, apar comete și uneori nu li se văd cozile.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cumpăna e o constelație mică, cu stele prea puțin strălucitoare, dar are o însemnătate: e o constelație zodiacală, are prin urmare cinstea să fie vizitată de Lună, Soare și planete.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce să facă americanii ca să intre în corespondență cu Marte? Să sape o gaură în Pământ, cari să răspundă în cealaltă parte a planetei. Bine'nțeles, gaura aceasta va trebui să aibă un diametru de câțiva kilometri; autorul T. C. M. nu ne spune dacă e bine sau nu, ca acea gaură să răzbată într'un ocean. Însă când Pământul s'ar afla între Soare și între Marte, adică atunci când planeta cea roșie va fi în opozițiune, marțienii vor observa cu mirare că Pământul e găurit și vor vedea prin el lumina soarelui. Noi astupăm gaura; nu se mai vede nimic; o destupăm, iar lumină... Semnale deci și marțienii vor admite existența noastră. Astfel vom începe să ne trimitem salutări cordiale. Tot așa am putea să facem și pentru Lună, că poate din întâmplare are și ea locuitori. Autorul, sfârșind comunicarea sa, regretă că nu poate să-și trimită portretul. Păcat, poate că mutra îi era mai impozantă decât teoria. Inventați, dacă sunteți în stare, o idee mai genială.
Victor Anestin în revista "Orion" (1910)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astronomii cred că multe dintre stelele roșii sunt sori ce merg spre stingerea totală. Dacă mai există oameni pe planetele ce se învârtesc în jurul acelui Soare, apoi viața lor trebuie să fie foarte tristă, afară numai dacă ele nu vor fi dispărut de mult.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se știe că Soarele duce întregul său cortej de planete într'o anumită direcție a universului, cu aproape 20 km pe secundă: faceți o simplă socoteală și veți vedea ce drum imens străbate sistemul nostru solar în Univers într'o zi, într'o lună, într'un an, în 100 de ani.
Victor Anestin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Punctele luminoase, cărora noi le zicem stele, sunt în realitate sori, sori ce în cele mai multe cazuri sunt mult mai mari decât Soarele nostru, dar cari se află la depărtări neînchipuite. Soarele nostru, cu cortejul lui de planete, e un simplu punct față de aceste mari îndepărtări.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un amator englez, preotul T. J. Hussey se hotărî în 1834, să determine prin calcul locul ce trebuia să-l ocupe pe cer acea planetă misterioasă (cari o perturba pe Uranus) la un moment dat; nu reuși. Bessel încercă și el același lucru, dar era bolnav și nu avea răbdarea necesară. În 1841, un student la Universitatea din Cambridge (Anglia), John Couch Adams, încercă să rezolve el această problemă. În 1843, când își luă diploma, el începu să facă cercetări cu privire la orbita lui Uranus. Doi ani de-a rândul s'a ocupat cu această chestiune și reuși să calculeze elementele planetei necunoscute, pe cari le arătă lui James Challis, directorul Observatorului din Cambridge. În același timp trimise rezultatul calcului său și lui George Biddell Airy, directorul Observatorului regal din Greenwich. Acesta însă nu prea avea mare încredere în calculele tânărului matematician. El ceru prin o scrisoare lui Adams câteva deslușiri, dar acesta nu mai răspunse. Preotul-astronom W. R. Dawes, văzând din întâmplare calculul lui Adams la Greenwich, scrise unui prieten al său, cunoscutul astronom Lassel, care avea lângă Liverpool o lunetă excelentă, să caute noua planetă. Lassel era bolnav, iar scrisoarea fu pierdută de o servitoare.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spațiul nu e cu totul pustiu; în drumul lui, Soarele și prin urmare și planeta noastră, poate să dea peste nori cosmici, peste imense astre întunecate, foștii sori de odinioară, peste nenumărate comete etc. Nu știm nici o dată ce ne așteaptă, "neprevăzutul" ne aține mereu calea, în Univers, ca și în viața de toate zilele.
Victor Anestin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărimea orbitei descrescând mereu, cometa lui Encke descrie împrejurul Soarelui o spirală eliptică care o aduce din ce în ce mai aproape de Soare. O asemenea mișcare nu e produsă de acțiunea planetelor. Astronomii au presupus că mișcarea aceasta ar fi produsă de rezistența pe care cometa o întâlnește într'un mediu, ca eterul luminos, de exemplu.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu toate silințele adevăraților astronomi de a arăta cari este adevărata importanță a cometei Halley, cu toate asigurările date de către cei competenți, că Pământul și prin urmare omenirea, pe cari o poartă această planetă, nu are să sufere nimic de pe urma cometei, majoritatea populațiunei din toate țările așteaptă înspăimântată o catastrofă finală.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numărul astonomilor amatori de pe întreaga planetă se poate socoti însă la zeci de mii. Numai în societatea astronomică din Franța sunt înscriși peste 5000 de membri, în mare parte astronomi amatori și cari sunt: profesori, militari, funcționari, publiciști și uneori chiar suverani ca Alfons al Spaniei, Oscar al Suediei, Regina Elisabeta a României, prințul de Monaco etc.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astronomii au găsit de mult că Procyon trebuie să aibă un soare mai mic ce se învârtește în jurul lui, dar până acum nu l'au văzut încă cu lunetele. Acel soare e prea puțin strălucitor; poate că în viitor se va răci cu totul, transformându-se într-o imensă planetă, pe care se va naște viața, pe care ar putea să înflorească o omenire inteligentă, luminată de puternicele raze ale soarelui Procyon.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Literații se ocupă deseori cu cerul și nu există în toate literaturile un poet care să nu fi vorbit de soare, de lună, de stele etc. Din nefericire, vorbesc totdeaua de lucruri pe care nu le cunosc; se mulțumesc cu nume care sună frumos și puțin le pasă dacă acel nume e al unei stele, sau constelații, al unei planete sau comete, ba pun la cale evenimente astronomice care nu s-ar putea întâmpla niciodată.
citat celebru din Victor Anestin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Planetele, Soarele și Luna, cari își schimbă mereu locul, se aseamănă cu un călător, cari în fiecare zi se află pe altă longitudine și latitudine. Deosebirea e însă că aceste astre călătoresc pe ecliptică așa de regulat încât astronomii cu ani de zile mai înainte le pot calcula ascensiunea și declinațiunea pentru fiecare zi. Pentru Lună se calculează pozițiunile din oră în oră, căci ea se mișcă pentru noi mai repede.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar sorii Pleiadelor sunt foarte îndepărtați, sunt la vreo 190 de ani lumină de noi, iar Soarele nostru, transportat acolo, nu l-am mai vedea decât numai ca o steluță de mărimea 9, adică numai cu lunetele l-am mai putea vedea. Dacă există locuitori pe unele din planetele acestor sori gigantici, apoi ei văd Soarele nostru ca o stea de mărimea 9 în constelația Șarpelui. Nici nu ar bănui ei că în jurul acelei steluțe neînsemnate plutește un glob numit Pământul, ai cărui locuitori se silesc să priceapă rostul universului.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timp de un an de zile, Uranus străbătu cerul pe drumul indicat de astronomul francez, dar în urmă începu iarăși să se miște neregulat. Deosebirea dintre observațiune și calcul era prea mare. Oare legea gravitațiunei nu se întinde până la maginile sistemului solar? Astronomii ajunseseră în curând la concluziunea că Uranus era atras în drumul lui de un corp nevăzut, de o planetă exterioară, mai depărtată de soare. Bouvard a fost unul dintre acei cari au emis această părere, dar el a murit înainte ca astrul misterios să fie descoperit.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Victor Anestin despre planete, adresa este: